Săptămâna 14-20 martie, dedicată conștientizării afecțiunilor cerebrale. Patru români mor în fiecare oră
Săptămâna 14-20 martie a fost dedicată conștientizării afecțiunilor cerebrale, iar SAFE STROKE - Alianța STROKE pentru Europa a dedicat aceste zile cercetării în accidentul vascular cerebral.
Mai multe studii pe această temă au fost dezbătute în fiecare zi de specialiști care lucrează în cele mai mari centre din Europa.
Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze globale de deces și dizabilitate. Cele mai multe atacuri cerebrale apar atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care alimentează creierul. Acesta se numește accident vascular cerebral ischemic. În urma unei astfel de probleme, zona din creier afectată nu mai primește oxigen și substanțe nutritive. Cu cât cheagul rămâne mai mult, cu atât mai puțin sânge și oxigen este furnizat creierului, ceea ce duce la leziuni ale creierului și dizabilitate post-accident vascular cerebral. Conform Organizaţiei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (World STROKE Organization), peste 13 milioane de oameni vor avea în fiecare an un accident vascular cerebral și aproximativ 5,5 milioane de oameni vor muri ca urmare a acestui AVC. În România, anual, din cele aproape 70 de mii accidente vasculare cerebrale, peste 50 de mii sunt ischemice. Statisticile arată ca 4 români mor în fiecare oră din cauza unui atac cerebral.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
În prezent există două metode de tratament pentru AVC ischemic: tromboliza intravenoasă - care constă în administrarea unei perfuzii care are rolul de a dizolva cheagul de sânge format (se aplică în cel mult 4,5 ore de la debutul simptomelor) și trombectomia mecanică - presupune scoaterea cheagului de sânge cu un dispozitiv special - această procedură se poate aplica în maximum 6 ore de la apariția simptomelor.
În România, tromboliza se efectuează în 40 de spitale, însă tromboctomia doar în 5 centre: la Spitalul Universitar de Urgență București și Spitalul Universitar de Urgență Elias, în Timisoara, Târgu Mureș și Suceava.
Cele mai multe dintre proceduri au loc la Spitalul Universitar de Urgență București. În 2021 aici au fost salvați 125 de oameni care au suferit un AVC ischemic și au beneficiat de trombectomie. Iar în primele luni ale acestui an au fost efectuate peste 20.
La nivel național numărul bolnavilor care beneficiează de trombectomie nu trece de 300.
Bogdan Dorobăț, medic radiologie intervențională SUUB: ''Recomandarea Uniunii Europene este să avem un centru de STROKE la 1 milion de locuitori. Noi avem în România doar 5. Din totalul pacienților care suferă un AVC ischemic, aproximativ 3000 ar trebui să beneficieze de trombectomie, pentru că ar putea îndeplini criteriile. Din păcate, lipsa aparaturii - a angiografelor - și lipsa specialiștilor sunt cei doi factori din cauza cărora la noi în țară se realizează mai puțin de 300 de trombectomii pe an. Pregătirea unui specialist pentru a trata un AVC prin trombectomie mecanică durează câțiva ani. Prea puțini tineri se îndreaptă către aceată specializare și dacă au ocazia să plece din țară, pleacă. Și nu mai pleacă din considerente financiare, pleacă pentru că vor să lucreze în alte sisteme, în alte condiții, în spitale occidentale, cu magaziile de materiale pline, cu apreciere din punct de vedere al societății.''
În tot acest timp, în centrele din Europa se fac, pe bani de la Uniunea Europeană, cercetări pentru a îmbunătăți tratamentul pacienților care suferă un AVC. Unul dintre ele se cheamă TENSION. Acesta presupune colaborarea între specialiști din mai multe universități europene, dar și participarea unor supraviețuitori ai accidentului vascular cerebral, care vor să afle dacă trombectomia mecanică poate fi utilizată în siguranță pentru bolnavii care în urma atacului cerebral au leziuni cerebrale mari.
Dr Silke Hopf-Jensen, Germania: ''Proiectul nostru a început în 2018 și, până acum, aproape 200 de pacienți cu AVC au participat la studiu în 40 de centre din Europa. Rezultatele noastre timpurii arată că unii pacienți cu accident vascular cerebral sever și leziuni cerebrale extinse pot beneficia de trombectomie mecanică. Am demonstrat că îndepărtarea cheagului permite sângelui să curgă înapoi în arterele unora dintre acești pacienți. Acești bolnavi ar trebui apoi să se recupereze cu mai puține sechele decât ar fi avut fără trombectomie.
Studiul nostru arată că localizarea cheagului în creier ar putea afecta recuperarea după trombectomia mecanică. De exemplu, dacă accidentul vascular cerebral are loc în zonele care controlează limbajul sau mișcarea brațului ori a piciorului, acești pacienți ar putea avea șanse mari de recuperare completă după trombectomie. Trebuie să dezvoltăm urgent mai multe opțiuni de tratament pentru acei pacienți care suferă de AVC ischemic sever cu leziuni prelungite ale AVC. Sper că, datorită acestei cercetări, cu contribuția pacienților cu AVC și a cercetătorilor din toată Europa, putem oferi o terapie mult mai axată pe pacient și să creștem accesul la acest tratament eficient în toată Europa.''
Studiul TENSION a primit finanțare prin programul de cercetare și inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene în baza acordului de grant nr. 754640 și se desfășoară până în 2023.