Mai multe aparate medicale ce pot salva vieți, cumpărate din bani publici, zac într-un depozit în Iași
Mai multe aparate medicale care pot salva vieți stau într-un depozit, la Iași. Planul era să fie amplasate în locurile publice, pentru că intervențiile să fie cât mai rapide în cazul unui infarct.
Este vorba despre 5 defibrilatoare, cumpărate cu bani publici. În trei ani, primăria n-a reușit să monteze module conectate la rețeaua de curent, pe care să fie instalate aparatele.
Odată lipiţi acei electrozi, aparatul indică dacă este vorba despre un stop cardio-respirator. Iar manevrele fac diferenţa dintre viaţă şi moarte, până la sosirea unei ambulanţe.
În urmă cu trei ani, primăria din Iaşi a cumpărat şapte aparate medicale de prim ajutor, care urmau să fie montate în parcurile şi în apropierea zonelor pietonale. Le poate folosi oricine, pentru că sunt însoţite de un ghid vocal.
Diana Cimpoeșu, medic şef UPU lângă un asistent SMURD: „Manevrele se vor opri doar în momentul în care ajunge echipajul medical în acel moment, un salvator va prelua compresiunile toracice.”
Insă doar două sunt în funcţiune, iar celelalte 5 stau degeaba în depozite. Fiecare a costat 3.500 de euro, dar mai era un pas de făcut pentru a deveni funcționale. Primăria trebuia să aloce spaţii unde să fie montate și cuplate la o sursă de curent. Aparatele sunt în custodia unui ONG, care a primit în 2018 răspuns pozitiv pentru cele acele spaţii. Primarul lasa însă de înţeles că nu le-ar fi cerut.
Mihai Chirica, primarul Iașiului: "Noi trebuie să le montăm la cererea celor care le utilizează. Nu le avem noi în administrare şi o să discut cu Ambulanţa Life, să vedem ce e cu ele.”
Anual, în Iaşi se înregistrează între 150 şi 200 de stopuri cardio respiratorii, spun medicii. O parte se întâmplă în locuri publice.
La Galaţi, în schimb, au fost montate deja 7 dispozitive în spaţiile publice, acum aproape 10 ani. Sunt administrate de Asociaţia SMURD. Acest defibrilator este amplasat în Gara CFR.
Eugen Chiriță, purtător de cuvânt ISU Galaţi: "Sunt vitale în salvarea unei vieţi a unei persoane care a intrat în stop cardiorespirator. Şi discutăm aici de salvarea vieţii de către o persoană care nu are pregătire medicală."
65 de astfel de dispozitive au fost instalate şi la Universitatatea Dunărea de Jos, cu finanţare europeană, în scop educativ.
Silvius Stanciu, prorector, Universitatea Dunărea de Jos: "Sunt 400 de studenţi care au fost instruiţi."
În România, mai puţin de 20% din populaţia ţării ştie să acorde primul ajutor, potrivit unei statistici europene. În Danemarca sau Norvegia însă, 90% dintre cetăţeni sunt pregătiţi, pentru că în şcoli se predau cursuri de prim ajutor.
Etichete: iași,
.webp)
