Oficialul a atras atenția și asupra discrepanțelor majore de adaos comercial dintre produsele românești și cele din import.
Actualul mecanism, care limitează adaosul la 17 alimente de bază și expiră la finalul acestui an, a fost introdus în 2023 chiar la inițiativa lui Barbu. Șeful de la Agricultură a subliniat că măsura a avut efectul scontat, menținând inflația la alimente sub media națională, și a respins criticile conform cărora plafonarea ar afecta afacerile din retail și procesare, transmite news.ro.
„Noi vorbim de un adaos comercial la alimentele de bază de 20%, după ce îşi includ toate cheltuiele directe şi indirecte. Asta înseamnă un adaos, un profit net de 20%. Deci nu poţi să spui că noi afectăm afacerile, business-urile sau intervenim într-o piaţă astfel încât anumite companii ca şi procesatori, ca şi magazine de retail să intre în faliment. Ei au acel 20% la alimentele de bază, un profit net. Pentru că au toate cheltuiele directe şi indirecte incluse în fişa de cost a produselor, apoi pui 20% adaos comercial, dar am solicitat la Consiliul Concurenţei, la ANAF, la Institutul Naţional de Statistică să facă o evaluare, un raport pe acest mecanism care este valabil din 2023”, a explicat ministrul.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Maratonului Agriculturii, organizat de Profit.ro.
Întrucât Ministerul Agriculturii nu are competențe de control financiar, Florin Barbu a cerut sprijinul altor instituții pentru a valida decizia în Guvern. „Inflaţia la nivel naţional, dacă este 7%, la alimente este 5%. Înseamnă că acest mecanism a funcţionat, dar am solicitat acest studiu să fie pus pe masa Guvernului de către instituţiile care au atribuţii, pentru că eu ca minister nu pot să intru în contabilitatea procesatorilor şi a magazinilor de retail. Consiliul Concurenţei, ANAF-ul au posibilitate pentru că ele sunt şi instituţii care verifică dacă adaosul comercial este corect practicat de către procesatori şi de către magazinele de retail. Am cerut acel studiu şi aşteptăm să vină cu acest studiu. Eu cred că în momentul de faţă la inflaţia din România cred că mai trebuie prelungit încă 6 luni pentru alimentele de bază”, a adăugat ministrul.
Ministrul a clarificat însă că nu dorește plafonarea generalizată a tuturor produselor agroalimentare. Obiectivul său este o echitate a marjelor de profit între produsele românești și cele din import, pentru a stimula consumul intern. În acest sens, a oferit exemplul pastelor făinoase, unde discrepanțele sunt uriașe.
„Aici poate e de explicat că sunt multe categorii în piaţă. Şi vă dau un exemplu, luăm un exemplu. Pastele venite din Italia şi pastele realizate de către producătorii români. Pastele venite din Italia - nu le dau numele la brand - au adaos comercial de 18%. Pastele realizate de către producătorii noştri au 85%. Ce înseamnă lucrul acesta? Sunt la acelaşi nivel de preţ. Şi eu dacă vă întreb pe dumneavoastră - dacă vă duceţi într-un magazin de retail şi găsiţi paste Barilla sau Băneasa la acelaşi preţ, dvs ce cumpăraţi? Vă întreb sincer, dar spuneţi-mi sincer, ce cumpăraţi? (...) Dacă noi am avea pe pastele româneşti acelaşi adaos comercial, practicat, ca cele din Italia, ar fi cu 2 lei mai ieftine. Ce aţi cumpăra? Românul ar cumpăra ceva mai ieftin şi produs în România. Adică, eu nu-i impun, eu nu-i intervin în piaţă. Eu nu le cer magazinelor de retail să pună un adaus comercial fix. Le solicit ca pe aceeaşi gamă de produs, pe aceeaşi diviziune de produs, adaosul comercial să fie în mod egal, adică să nu facem diferenţă între un producător şi un procesator din Uniunea Europeană şi un producător şi un procesator român”, a argumentat Florin Barbu.
Totodată, oficialul s-a arătat convins de superioritatea calitativă a produselor autohtone, atrăgând atenția asupra investițiilor masive făcute în sectorul local, spre deosebire de infrastructura îmbătrânită din alte state europene.
„Este mai bun, 100% lucrul acesta. Problema este preţul, pentru că sunt aceste practici comerciale, aşa cum spuneam mai devreme cu pastele. Pastele Băneasa sunt nişte paste foarte bune. Eu mănânc paste Băneasa, eu nu mănânc Barilla! Să ştiţi că procesatorii şi tot ceea ce se întâmplă în România, investiţiile pe care noi le avem de 2 miliarde, să ştiţi, şi în zootehnie, dar şi în industria alimentară, România are utilaje performante. Celelalte fabrici de procesare, celelalte ferme de zootehnie care sunt în alte ţări europene au un randament mai scăzut şi învechit”, a conchis ministrul Agriculturii.
Teza preferată a politicianului PSD
În aprilie 2026, Florin Barbu afirma că inflaţia în România la 31 decembrie 2022 era de aproape 9%, iar după mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază inflaţia a ajuns la 5,4%, la 31 decembrie 2023.
Oficialul afirma că plafonarea adaosului a ieftinit alimentele, invocând, ca de fiecare dată, aceleași date ale Consiliului Concurenței. Fostul ministru PSD ignora însă, cu bună știință, informațiile Institului Național de Satitistică (INS), culese direct din realitatea pieței. Iar toate acestea converg către o concluzie logică: plafonarea adaosului comercial a dus, de fapt, la scumpiri.
Iar explicația rezidă într-o matematică elementară: ieftinirea cu câțiva bani a unor produse de bază a fost anulată de scumpirea cu câțiva lei a tuturor celorlalte produse.