În plus, afirmă Bolojan, CEDO pune sub semnul întrebării şi unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese, potrivit News.ro.
„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce priveşte plata restanţelor salariale către magistraţi. Guvernul primeşte acum argumentul decisiv pentru a tranşa această chestiune imorală şi împovărătoare pentru români. Într-o situaţie economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriaşe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se ţină cont de impactul asupra bugetului şi de celelalte obligaţii faţă de cetăţeni. Pare o formă de aristocraţie bugetară care poate dispune discreţionar de banii românilor”, a scris, joi seară, pe Facebook, fostul premier Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, „CEDO pune sub semnul întrebării şi unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese”.
„Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiţiei. Şi aşa, încrederea în instituţii este scăzută.
Hotărârea CEDO arată că instanţele şi-au depăşit atribuţiile. Deciziile privind modul în care sunt împărţiţi banii ţării trebuie să fie luate de Guvern şi Parlament, în interesul tuturor. Mai ales în actuala situaţie economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăţi nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului”, a mai declarat Bolojan.
El apreciază că „actualul Guvern va avea de ales pe cine serveşte: România sau aristocraţia bugetară”.
Magistraţii români care au reclamat în 2024 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) neplata integrală a restanţelor salariale au pierdut definitiv procesul, după ce joi completul de şapte judecători al instanţei europene a considerat cererile ”vădit neîntemeiate”.
În motivarea deciziei, CEDO vorbeşte, printre altele, despre ”circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare” pe care autorităţile au fost nevoite ”să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”.
„În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti”, adaugă CEDO.
Instanţa europeană subliniază că judecătorii naţionali chemaţi să se pronunţe asupra unor componente ale remuneraţiei de care puteau beneficia ei înşişi erau „susceptibili” de a genera „un conflict de interese”, „interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
De asemenea, instanţa a constatat că sumele datorate tuturor celorlalţi funcţionari erau mult mai mici decât cele datorate magistraţilor, dar şi că reclamanţii nu fac parte dintr-un grup vulnerabil, iar neplata integrală şi imediată a sumelor solicitate nu i-a privat de singurul lor mijloc de subzistenţă şi nu i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-şi asigura subzistenţa.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis, însă, joi seară, că decizia CEDO privind neplata integrală a restanţelor salariale ale magistraţilor şi litigiul ÎCCJ cu Guvernul României sunt chestiuni juridice distincte.
