În același timp, PSD înregistrează o creștere de aproape șase puncte și ajunge la 24,6%. Cercetarea a testat și un scenariu ipotetic în care PNL și USR ar candida împreună: alianța ar obține 28,2%, situându-se pe locul al doilea, aproape de AUR.
AUR pierde peste cinci procente, PSD recuperează
Raportat la respondenții care au indicat o preferință pentru un partid, indiferent dacă declară că vor merge sigur la vot, clasamentul arată astfel:
• AUR: 34.6% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 39.7% în septembrie 2026, 38.2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.1% în mai).
• PSD: 24.6% cu PSD (față de 18.7% în septembrie 2026, 17.5% în mai 2026, 20.1% în aprilie, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie 2025, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai).
• PNL: 15.1% cu PNL (față de 16.3% în septembrie 2026, 20.3% în mai 2026, 15.5% în aprilie, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie 2025, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai).
• USR: 11.9% cu USR (față de 9% în septembrie 2026, 10% în mai 2026, 12.7% în aprilie, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie 2025, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai).
• UDMR: pentru UDMR ar vota 3.9% din alegători (față de 5.5% în septembrie 2026, 5% în mai 2026, 4.3% în aprilie, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie 2025, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).
• SENS: pentru SENS – 3% (față de 4.1% în septembrie 2026, 2.5% în mai 2026, 2.4% în aprilie, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie 2025, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie).
• SOS România: pentru SOS România – 2.1% (față de 2.7% în septembrie 2026, 2.9% în mai 2026, 2.8% în aprilie, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie 2025, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie).
• POT: pentru POT ar vota 1.8% dintre alegători (față de 2.7% în septembrie 2026, 1.9% în mai 2026, 3.6% în aprilie, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie 2025, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie).
Un candidat independent ar fi preferat de 1,6% dintre respondenți, iar 1,3% ar vota cu un alt partid.
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (48.6% din totalul eșantionului):
- 34.1% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR (40,2% în septembrie 2026),
- 21.2% cu PSD (16,4% în septembrie),
- 16.4% cu PNL (17,2% în septembrie)14.7% cu USR (11,4% în septembrie).
Pentru UDMR ar opta 4.5% dintre alegători (4,8% în septembrie), pentru SENS – 3.6% (4,8% în septembrie), pentru SOS România – 1.9% (1,8% în septembrie), iar pentru POT – 1.4% (2,2% în septembrie). 1.2% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent (1% în septembrie), iar 1.0% pentru alt partid (0,2% în septembrie).
Cum ar vota românii dacă PNL și USR ar candida împreună
Sondajul a inclus și un scenariu ipotetic în care PNL, USR și alte formațiuni ar participa la alegeri într-o alianță comună.
În această variantă, AUR ar obține 35,7%, alianța PNL-USR ar ajunge la 28,2%, iar PSD ar avea 23%.
Celelalte opțiuni ar înregistra următoarele procente:
- UDMR – 3,8%;
- SENS – 2,8%;
- POT – 2,5%;
- SOS România – 2,4%;
- candidat independent – 1,1%;
- alt partid – 0,5%.
La întrebarea privind probabilitatea de a participa la alegerile parlamentare, pe o scară de la 1 – „sigur nu” la 10 – „sigur da”, 61% dintre respondenți au ales nota 10. Alți 17,4% au indicat nota 1, iar 1,6% nu au știut sau nu au răspuns.
În analiza limitată la respondenții care au declarat că vor merge sigur la vot și au exprimat o opțiune pentru un partid, AUR se situează la 34,1%, PSD la 21,2%, PNL la 16,4%, iar USR la 14,7%.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențial CATI-CAWI.
Eșantionul a cuprins 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenți CATI și 116 respondenți CATI trecuți ulterior la CAWI. Cercetarea este reprezentativă pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Încheierea crizei politice și formarea noului Guvern au produs efecte semnificative asupra intenției de vot pentru partide. AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%. Corelat cu această scădere a AUR, PSD crește cu aproximativ 6 procente, cea mai probabilă ipoteză fiind că social-democrații recuperează o parte dintre votanții pierduți în favoarea AUR. Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate. În ce măsură această creștere se va eroda sau nu în lunile de iarnă rămâne de văzut. PNL a înregistrat o creștere puternică similară în mai 2026, după moțiunea de cenzură, care s-a erodat treptat, pe parcursul celor aproape 6 luni de criză politică. Testarea, în premieră, a intenției de vot pentru o alianță formată din PNL și USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenție de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR. Acest lucru arată un potențial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziție față de acest proiect major de construcție politică.”