Acestea sunt pretențiile Rusiei pentru a pune capăt războiului, potrivit publicației germane Bild.
Condițiile ar fi fost prezentate oficialilor europeni care au discutat, separat, în Abu Dhabi, cu emisarii americani.
Cerințele depășesc mult granițele Ucrainei și vizează instituirea a ceea ce Moscova descrie, drept o "nouă ordine de securitate europeană".
„Vă rugăm, când vorbiți săptămâna viitoare, cu Vladimir Putin, jucați de partea Europei și a Ucrainei”, i-a transmis, vineri, cancelarul german lui Donald Trump.
Vladimir Putin ar fi acceptat prezența europenilor la masa negocierilor. Cel puțin așa susțin emisarii americani care au discutat cu el la Kremlin.
Jared Kushner, trimisul special al SUA: „Președintele Putin este dispus să dea o șansă (unui format de negocieri care să-i includă pe europeni)”.
Ar fi un progres notabil, însă declarațiile făcute joi de liderul rus și de alți oficiali arată cât de dificile vor fi negocierile, având în vedere prăpastia dintre Moscova și capitalele europene.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Aliații voștri europeni trebuie să se hotărască ce doresc: pace sau război în Ucraina? Președintele Trump propune convenirea unor instrumente pentru securitatea europeană în ansamblu. Ce răspund europenii? „Nu, doar după ce va fi pace în Ucraina”. Dar, odată ce va fi pace în Ucraina, ei intenționează să desfășoare trupe pe teritoriul acesteia. Ceea ce ar însemna continuarea războiului. Cercul s-a închis”.
Dacă Putin a apelat la obișnuitele sale artificii retorice, consilierul lui a fost mult mai direct.
Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus pentru afaceri externe: „Este clar că sistemul actual de securitate nu funcționează. Așa cum am spus-o și în 2021, pilonii unei arhitecturi de securitate rezonabile includ neextinderea NATO, angajamentul de a nu desfășura în apropierea granițelor Rusiei sisteme de armament care constituie o amenințare la adresa noastră, precum și revenirea la configurația NATO existentă în momentul semnării Actului Fondator NATO-Rusia”.
În decembrie 2021, Rusia a cerut ca NATO să se retragă din Europa de Est, să renunțe la includerea Ucrainei și Georgiei în Alianța Nord-Atlantică și să inițieze negocieri pentru crearea unui nou sistem de securitate. Refuzul Occidentului de a accepta acest ultimatum a fost folosit de Moscova drept pretext pentru invadarea Ucrainei.
Friedrich Merz, cancelarul Germaniei: „Nu e nevoie să vorbim despre o nouă arhitectură a securității europene. Avem deja una: NATO. Știm că președintele Trump plănuiește să discute cu Putin despre Ucraina în China, săptămâna viitoare. Vă rugăm, fără surprize, jucați în echipa Europei și echipa Ucrainei”.
Pe de altă parte, militarii ucraineni se confruntă din nou cu probleme semnificative ale conexiunii prin satelit furnizate de Starlink, pe întreaga linie a frontului.
Dar nici ucrainenii nu se lasă. Kievul a publicat imagini cu atacarea corvetei rusești "Naro-Fominsk", în cadrul operaţiunii executate miercuri împotriva depozitului de petrol Ust-Luga, de pe coasta Mării Baltice, nu departe de coasta Finlandei. Este pentru prima dată când dronele ucrainene ataca o navă rusească într-o zonă a Mării Baltice deschisă traficului civil.
