Furie și proteste în Ucraina, după ce Zelenski a semnat o lege catalogată „incredibil de stupidă”. De ce este controversată
Protestele s-au extins în toată Ucraina, marți seara, după ce președintele Volodimir Zelenski a aprobat o lege despre care criticii spun că subminează independența agențiilor anticorupție din țară.
Sute de oameni au protestat în orașe precum Kiev, Lviv, Dnipro și Odesa, în cadrul celor mai mari proteste care au avut loc în țară de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022.
„Este scandalos. Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost și un semnal că țara noastră luptă pentru un viitor mai bun. Nu putem permite să se facă un pas înapoi. Nu vrem corupție și vrem un guvern onest. Și vreau să trăiesc în Ucraina”, a declarat, pentru POLITICO, o studentă ucraineancă.
Orice fel de protest în Ucraina este interzis, în conformitate cu legea marțială, și limitat de starea de urgență impusă pe timp de noapte. Cu toate acestea, sute de civili ucraineni, veterani de război și soldați, precum și activiști împotriva corupției, s-au adunat în centrul orașului Kiev și au scandat „Veto! Veto! Veto!” în direcția biroului lui Zelenski.
Semnătura președintelui era ultima acțiune necesară pentru ca proiectul de lege să devină lege și pentru a conferi biroului procurorului general, numit politic, puterea asupra Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Special Anticorupție (SAPO).
Într-un discurs postat pe aplicația Telegram în primele ore ale dimineții de miercuri, Zelenski a apărat reforma, insistând: „Infrastructura anticorupție va funcționa... NABU și SAPO vor funcționa.” El a spus că reformele au fost concepute pentru a scăpa Ucraina de infiltrarea rusă. Acest lucru vine în urma acuzațiilor de luni că unii agenți NABU ar fi colaborat cu Rusia, dar unii critici susțin că dovezile împotriva agenților NABU sunt neclare și că arestările au fost un pretext pentru a submina agențiile independente.
„Orice fel de restricții impuse instituțiilor anticorupție [sunt] inacceptabile și [sunt] dăunătoare pentru activitatea și independența acestora”, a declarat Stephan, un student la drept în vârstă de 23 de ani, care a solicitat, de asemenea, să fie identificat doar după prenume.
„Acest protest este o demonstrație a intoleranței noastre față de corupție și regres, chiar și în timpul legii marțiale. Nu puteam să nu venim. Nu există altă cale”, a adăugat Stephan.
La fel ca mulți alți protestatari, el nu a dormit normal de mai bine de o săptămână, din cauza bombardamentelor rusești neîncetate.
Comisia Europeană a declarat marți că este „serios îngrijorată” de votul din parlamentul ucrainean, ilustrând profunzimea neliniștii de la Bruxelles, unde criticile la adresa Kievului sunt extrem de rare.
Mai mulți oficiali europeni au recurs la rețelele sociale pentru a adresa avertismente guvernului ucrainean. Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că a avut o „discuție sinceră” cu prim-ministrul ucrainean Yulia Svyrydenko și cu Taras Kachka, viceprim-ministrul pentru integrarea în UE. Kos a afirmat că și-a „exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la ultimele evoluții în materie de stat de drept”.
Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că „în război, încrederea dintre națiunea în luptă și conducerea sa este mai importantă decât armele moderne – dificil de construit și de menținut, dar ușor de pierdut cu o singură greșeală semnificativă a conducerii”.
Meaghan Mobbs, fiica trimisului special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a calificat decizia parlamentarilor drept „incredibil de stupidă” și un cadou pentru criticii ajutorului militar suplimentar acordat Ucrainei, care rezistă agresiunii Rusiei.
Oleksandr Teren, un fost militar ucrainean în vârstă de 29 de ani care și-a pierdut ambele picioare în luptele cu armata rusă, a participat și el la protestul de la Kiev.
„Aceasta este o lege răuvoitoare care nu ar trebui adoptată în timp de război. Ciudat, parlamentarii au adoptat-o chiar dacă oamenii sunt împotriva ei”, a spus Teren pentru publicația menționată.
