Europa, divizată între susţinere în Est şi avertismente în Vest, după victoria Giorgiei Meloni, liderul de extremă dreapta
Cancelariile europene sunt cu ochii spre Roma, după ce liderul de extremă dreaptă Giorgia Meloni a revendicat victoria în alegeri a partidului său, „Frații Italiei” cu aproximativ 26% dintre voturi.
Astfel, este pe cale să devină prima femeie premier din istoria țării. Și ar urma să preia conducerea cu cel mai radical guvern pe care l-a avut Italia de la Al Doilea Război Mondial încoace. Silvio Berlosconi, aliatul lui Meloni, revine în Parlamentul Italiei la 9 ani de la condamnarea pentru fraudă. Tocmai împlinește 86 de ani. În parlament i se va alătura și iubita sa, cu 54 de ani mai tânără.
„Italia virează spre dreapta” - titrează La Stampa, Iar cotidianul italian de stânga Il Manifesto pune pe prima pagină sloganul celor de extremă dreaptă: "Pentru noi!"
Victoria Giorgiei Meloni și a partidului ei de sorginte post-fascistă a sunat alarma în multe capitale europene, îngrijorate de direcția pe care o va lua guvernarea în cea de a treia putere economică a Uniunii europene.
Totuși Meloni a adoptat o poziție reținută în primele sale declarații după victoria la urne. A spus că formațiunea sa politică ''Frații Italiei'' nu va trăda încrederea poporului.
Giorgia Meloni, lider al partidului „Frații Italiei”: „Dacă vom fi chemați să guvernăm această țară, o vom face pentru toți italienii, pentru toată lumea. Cu scopul de a uni acest popor.”
Alianța de dreapta a Giorgiei Meloni - care include și Liga de extremă dreaptă a lui Matteo Salvini, precum și Forza Italia de centru-dreapta a fostului premier Silvio Berlusconi - a obținut, în total, aproximativ 45% dintre voturi și ar avea controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Deputaților.
Dar în spatele triumfului partidului lui Meloni, performanța aliaților este modestă. Partidul lui Salvini coborând sub 9%, iar Forza Italia chiar mai jos.
Giorgia Meloni, lider al partidului „Frații Italiei”: „Singurii care se sperie (de victoria noastră) sunt ei (partidele de stânga), pentru că au înțeles că puterea lor s-a terminat. Oamenii buni din Italia nu se sperie. Cei care vor să fie mândri de neamul lor, de poporul lor, de drapelul lor, acea Italie bună nu se sperie. Genul acesta de Italie este pregătită. Noi suntem pregătiți să redăm libertatea acestei națiuni, să-i redăm mândria, să-i redăm măreția pe care o merită.”
Cea care este pe cale să devină prima femeie premier a Italiei, Giorgia Meloni, s-a străduit din greu să-și șlefuiască imaginea - a subliniat sprijinul său pentru Ucraina și pentru sancțiunile împotriva Rusiei, și-a diluat retorica anti-Uniunea Europeană. Dar Meloni conduce un partid, Frații Italiei, cu rădăcini dintr-o mișcare postbelică apărută din mișcarea fascistă a dictatorului Benito Mussolini.
Giorgia Meloni, lider al partidului „Frații Italiei”: „Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiancă și sunt creștină... Nu-mi puteți lua toate acestea.”
Sub vechea și controversata deviză: „Dumnezeu, patrie și familie", Meloni a militat împotriva drepturilor LGBT, dorește o blocadă navală spre Libia, pentru a opri valurile de migranți. De altfel, a avertizat în mod repetat împotriva riscurilor de islamizare a Italiei ca urmare a migrației musulmane.
La alegerile legislative din 2018, Fratteli d-Italia a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi. Însă, de atunci, Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de "dictatele" Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.
Giorgia Meloni, lider al partidului „Frații Italiei”: „Uniunea Europeană, care în ultimii ani a fost ocupată cu diverse teme, inclusiv cum să gătească insectele, nu s-a gândit să pregătească o strategie serioasă pentru a avea un plan serios de furnizare a energiei.”
Pe lângă reducerile de taxe, alianța condusă de Giorgia Meloni vrea să renegocieze planul masiv de redresare a Italiei după pandemia de Covid-19. De asemenea vrea ca președintele Italiei să fie ales prin vot popular.
Europa, divizată între susţinere în Est şi avertismente în Vest
Reacţiile au fost amestecate luni în Europa, a doua zi după victoria partidului post-fascist condus de Giorgia Meloni la alegerile legislative italiene, Polonia şi Ungaria afişându-şi susţinerea, în timp ce Franţa, Germania şi Spania au rămas în gardă, relatează AFP.
Franţa va fi "atentă" la "respectarea" drepturilor omului şi a dreptului la avort, a avertizat prim-ministrul Elisabeth Borne.
"Evident, vom fi atenţi, împreună cu preşedinta Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), ca aceste valori referitoare la drepturile omului, la respectarea unora şi a altora, în special la respectarea dreptului la avort, să fie respectate de toţi", a declarat ea la postul BFMTV.
Elisabeth Borne a apreciat totuşi că "etapele nu trebuie arse" şi a reamintit că "ţine acum de preşedintele Republicii (Sergio Mattarella) să desemneze preşedinta sau preşedintele Consiliului" de Miniştri.
Ministrul spaniol al afacerilor externe José Manuel Albares a avertizat, în cadrul unui mic dejun cu jurnaliştii, asupra faptului că "populismele sfârşesc mereu în catastrofă" şi a afirmat că această victorie survine într-un moment în care "două modele se înfruntă în Europa, pe fondul războiului din Ucraina".
"Un model pe care pariază guvernul spaniol şi multe alte ţări în Europa, care este cel al construcţiei europene", şi "un alt model, cel al lui Vladimir Putin, un model autoritar în care se regăsesc forţe politice din Europa şi chiar în interiorul acestei ţări", a spus el, referindu-se la partidul de extremă dreapta Vox.
La rândul său, Germania aşteaptă de la Italia să rămână "favorabilă Europei", a declarat presei Wolfgang Büchner, purtător de cuvânt al guvernului.
"Italia este o ţară favorabilă Europei, cu cetăţeni favorabili Europei, şi plecăm de la principiul că acest lucru nu se va schimba", a spus el.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a declarat că Berlinul continuă să aştepte de la Roma respectarea regulilor bugetare europene.
Bruxellesul speră, în ceea ce-l priveşte, că va exista "o cooperare constructivă cu noile autorităţi italiene", potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer.
"Comisia şi preşedinta (Ursula von der Leyen) lucrează cu guvernele care rezultă din alegerile ţărilor Uniunii Europene. Acest caz nu este diferit", a spus el în cadrul conferinţei de presă cotidiene a executivului european.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a salutat "marea victorie" a Giorgiei Meloni. "Mare victorie! Felicitări!", a exclamat Morawiecki pe Facebook, utilizând emoticoane pentru a sublinia că cele două ţări vor fi puternice împreună.
Entuziasmul este împărtăşit şi de prim-ministrul naţionalist ungar Viktor Orban, care a postat pe Twitter: "Bravo, Giorgia! O victorie binemeritată. Felicitări!".
????????????Congratulations @GiorgiaMeloni, @matteosalvinimi, @berlusconi on the elections today! In these difficult times, we need more than ever friends who share a common vision and approach to Europe's challenges.
????????????????????Long live the Hungarian-Italian friendship! pic.twitter.com/4PN2ZDEJoZ
— Balázs Orbán (@BalazsOrban_HU) September 25, 2022
"Avem nevoie mai mult ca niciodată de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comună a Europei", a adăugat directorul său politic, deputatul Balazs Orban.
În mai multe ţări europene, formaţiunile de extrema dreapta şi-au exprimat satisfacţia pentru victoria Georgiei Meloni.
"Poporul italian a decis să-şi reia destinul în mâini alegând un guvern patriot şi suveranist", a postat pe Twitter franţuzoaica Marine Le Pen, lidera formaţiunii Rassemblement National (RN).
"Sărbătorim împreună cu Italia! Felicitări întregii alianţe", a declarat în Germania Beatrix von Storch, vicepreşedintă a grupului AfD în Bundestag.
Din punctul de vedere al liderului partidului spaniol Vox, Santiago Abascal, Giorgia Meloni "a arătat calea spre o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane", precizând că "milioane de europeni îşi pun speranţele în Italia".
