La 20 octombrie 2026, Parlamentul României l-a învestit pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru. 280 de deputați și senatori au votat în favoarea programului și a componenței Guvernului său, în condițiile în care erau necesare 233 de voturi. Acest rezultat ar trebui să pună capăt crizei politice care se desfășoară în țară încă din aprilie 2026. Niculescu, care nu este afiliat politic, a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan. Încercările anterioare de formare a unui cabinet au eșuat din cauza refuzului principalelor forțe politice de a colabora, arată TASS, care precizează că a pregătit un material despre desfășurarea crizei și despre Luca Niculescu, potrivit News.ro.

Redăm în continuare articolul TASS. Intertitlurile aparțin agenției ruse de presă.

Situația din țară

Din aprilie 2026, România a traversat o fază acută a crizei politice. Cauza acesteia a fost destrămarea coaliției de guvernare formate după alegerile de la sfârșitul anului 2024. Din coaliție făceau parte Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, Uniunea Salvați România (USR), de centru-dreapta, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și deputați independenți.

Pe 20 aprilie, PSD și-a anunțat decizia de a nu-i mai acorda sprijin premierului Ilie Bolojan, din partea PNL, numit în funcție în iunie 2025, și de a se retrage din coaliție. Nemulțumirea social-democraților a fost provocată de măsurile de austeritate adoptate de Guvern și de „lipsa unui dialog real între parteneri”. Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune de dreapta din opoziție, George Simion, s-a pronunțat imediat în favoarea organizării de alegeri anticipate, însă președintele țării, Nicușor Dan, s-a opus. Pe 23 aprilie, șase miniștri și vicepremierul din partea PSD și-au prezentat demisiile. Bolojan a refuzat să părăsească funcția, iar cabinetul a devenit interimar, cu atribuții limitate.

Recomandări Video

Pe 28 aprilie, PSD și o serie de formațiuni politice de orientare naționalistă au depus în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Premierul a declarat că demisia cabinetului ar provoca haos economic și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis, după ce 281 de deputați și senatori au votat în favoarea moțiunii de cenzură, peste pragul de 233 de voturi necesare. Pe 6 mai, PNL a refuzat să negocieze formarea unei noi coaliții și a anunțat trecerea în opoziție, atribuind întreaga responsabilitate pentru criza politică PSD, care ar fi „boicotat sistematic” deciziile comune. Nici USR nu a mai cooperat cu PSD.

Încercările președintelui României de a gestiona criza guvernamentală

Începând cu 18 mai, președintele Nicușor Dan a continuat să caute un candidat la funcția de prim-ministru care să fie acceptat de toate partidele. Parlamentul acordă votul de încredere cu o majoritate de cel puțin 233 de voturi din totalul de 495 de parlamentari. Parlamentarii au respins candidaturile europarlamentarului și liderului partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, în iunie, ale fostului prim-vicepreședinte al PNL Adrian Veștea, tot în iunie, și ale europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan, în septembrie.

Pe 5 octombrie, Dan l-a propus pentru funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, fără afiliere politică. În septembrie, candidatura acestuia fusese respinsă de PSD și UDMR, iar decretul prezidențial privind desemnarea sa a fost publicat pe 6 octombrie.

Niculescu este considerat un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală impecabilă. Legăturile străbunicului său cu PNL, potrivit declarațiilor lui Niculescu, nu înseamnă că el are în prezent o afiliere politică. Pe 12 octombrie, Niculescu le-a propus liderilor partidelor încheierea unui acord politic privind atingerea obiectivelor prioritare ale țării: revizuirea bugetului pentru anul în curs și adoptarea celui pentru anul următor. Demersul era motivat și de faptul că, la începutul anului 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul ca țara să piardă statutul de destinație cu potențial ridicat pentru investiții.

Din cauza reformelor eșuate în anii precedenți, România ar fi pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile acordate de UE. Deficitul bugetar în 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita prevăzută de regulile fiscale europene este de 3%.

Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, întrucât prioritățile acestuia corespund cerințelor lor. Printre acestea se numără elaborarea, până la 1 decembrie 2026, a bugetului de stat cu respectarea țintelor de deficit, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, indexarea pensiilor și demararea reformei teritoriale și administrative. În plus, potrivit materialului TASS, PSD a primit 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale.

PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului Niculescu, având în vedere situația din România, dar că nu va intra la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, l-a numit pe Niculescu „marionetă”.

Pe 15 octombrie, Niculescu a prezentat programul Guvernului și a înaintat Parlamentului lista miniștrilor. Programul include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor privind noua lege a sistemului unitar de salarizare, modernizarea și extinderea infrastructurii militare în conformitate cu standardele NATO, adoptarea strategiei de securitate internă pentru perioada 2027–2031 și combaterea traficului ilegal de droguri și a criminalității informatice. De asemenea, sunt prevăzute reforme în domeniul sănătății, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru creșterea eficienței activității acestora.

Origine și studii

Luca Niculescu s-a născut pe 25 aprilie 1971, la București. Provine dintr-o familie de mari comercianți din perioada interbelică, care avea legături cu Partidul Național Liberal, înființat în 1875, desființat în 1947 și reînființat în 1990. Străbunicul său a fost deputat și ministru al Industriei și Comerțului în 1918. Printre strămoșii săi s-au numărat și scriitori și jurnaliști. Încă din copilărie, Niculescu a manifestat un interes pentru limba franceză, pe care părinții săi o vorbeau adesea.

În 1995, a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar în 1996 a obținut o diplomă de master în jurnalism european la Centrul Universitar de Formare Jurnalistică al Universității din Strasbourg, Franța.

Cariera de jurnalist

În perioada 1992–2016, Niculescu a fost strâns legat de jurnalism. Și-a început cariera în 1992, la Radio France Internationale (RFI), iar în 2000 a devenit redactor-șef al filialei din România.

Între 2005 și 2016, a prezentat emisiunile de televiziune „Relații internaționale”, la The Money Channel, „Arena publică”, „Europa ne urmărește” și „Fără frontiere”, la TVR1, precum și „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”, la Digi24. În aceeași perioadă, a fost corespondent permanent în România pentru publicația și posturile franceze France Info, Libération și TV5. În presa națională era numit „francofon convins”.

Niculescu a câștigat premiul Asociației Profesioniștilor din Televiziune din România la categoria „cel mai bun talk-show” pentru emisiunea „Fără frontiere”, în 2008 și 2011. În 2010, Institutul European din România i-a acordat titlul de „Jurnalistul european al anului”.

Serviciul diplomatic și public

În 2016, Niculescu a intrat în serviciul diplomatic. Până în 2022, a fost ambasadorul României în Franța, Andorra și Monaco. În această calitate, a reprezentat România în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al Organizației Internaționale a Francofoniei, cu sediile la Paris. În perioada 2019–2022, a condus grupul ambasadorilor francofoni din Franța.

În timpul activității sale la Paris, a fost decorat cu ordinele franceze „Artelor și Literelor” (în grad de comandor, în 2019) și „Legiunii de Onoare” (în grad de comandor, în 2023), precum și cu ordinul românesc „Meritul Cultural” (în grad de cavaler, în 2015).

Din septembrie 2022, după întoarcerea în România, Niculescu a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și a fost coordonatorul național al procesului de aderare a României la OCDE. România are statut de țară candidată din iunie 2022. În 2023, România a aderat la Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în tranzacțiile economice internaționale, iar în 2025 a devenit membru asociat al Comitetului OCDE pentru Asistență pentru Dezvoltare.