Cum a reușit Suedia să aibă una dintre cele mai mici rate ale mortalității fără să impună carantină
În plină pandemie, un exemplu pentru mulți ar putea fi Suedia, o ţară care nu s-a închis în faţa expansiunii infecțiilor cu coronavirus.
Însă, din câte se pare, suedezii respectă mult mai bine decât alţii măsurile de distanţare socială şi igienă.
Rezultatul? La Stockholm se înregistrează cele mai puţine noi cazuri de infectare din luna martie şi până acum. Iar întreaga Suedie a juns să aibă una dintre cele mai scăzute rate ale mortalităţii de Covid 19.
Această unitate de terapie intensivă de la un mare spital din centrul Stockholm-ului a rămas aproape neocupată.
Un singur pacient mai este tratat acolo. Medicii n-au uitat, însă - nici nu aveau cum - valul de bolnavi care a inundat unitatea de îngrijiri speciale, în aprilie, la apogeul pandemiei.
În tot acest timp, în întreaga Suedie, localurile, magazinele şi şcolile au rămas deschise. Dar suedezii au primit îndrumare clară de la autorităţi în privinţa regulilor de igienă sanitară şi distanţare. Şi le-au respectat.
Purtarea măştilor nu a fost niciodată impusă. Dar e o măsură avută în vedere de autorităţi pentru această toamnă.
După ce, iniţial, a înregistrat un număr foarte mare de decese din cauza Covid-19, Suedia a ajuns acum la una dintre cele mai scăzute rate ale mortalităţii din Europa. De la sfârşitul lui august, au murit doar patru bolnavi infectaţi cu Sars-Cov-2.
Max Foster, CNN, Stockholm: „Cei mai mulţi dintre cei care au decedat erau vârstnici: 9 din 10 aveau peste 70 de ani; 45% din numărul total de decese s-au înregistrat în case de bătrâni. Este un fapt care ridică semne de întrebare în privinţa restului societăţii, cei mai tineri şi mai sănătoşi. Au dezvoltat aceştia un anume nivel de rezistenţă la virus, pe măsură ce interacţionau?”
Adică mult discutată imunitate colectivă, "de turmă", cum mai este denumită.
Prof. Hans-Gustaf Ljunggren, Institutul Karolinska pentru boli infecţioase: „Este posibil să avem, sau să dezvoltăm, un anume gen de imunitate care să fi contribuit la starea actuală.”
Numai că, atunci când locuitorii din Stockholm au fost testaţi pentru imunitate, doar 7% aveau destui anticorpi în organism pentru a lupta împotriva bolii. Însă n-au fost făcute teste şi pentru aşa-numitele "limfocite T" care, de asemenea, conferă organismului rezistenţă la infecţie.
Prof. Hans-Gustaf Ljunggren, Institutul Karolinska pentru boli infecţioase: „Aşadar, asta înseamnă că imunitatea în Suedia, imunitatea globală, este, probabil, mai mare decât am anticipat anterior, cel puţin aşa considerăm în prezent.”
În Suedia, cea mai mare parte a populaţiei a respectat recomandările sanitare.
Apoi, ţara scandinavă are un sistem medical şi de protecţie socială care îi poate ajuta pe toţi la nevoie, fie pe bolnavi, fie pe cei care, eventual, rămân fără loc de muncă.
Lena Hallengren, Ministrul Sănătăţii: „Nu am avut un gen de carantină completă sau impusă cu forţa, dar au fost multe schimbări în societatea suedeză. În primăvară am avut învăţământ la distanţă pentru ciclul secundar, pentru universităţi şi şcoli postliceale. De asemenea, 30-40% dintre angajaţi au lucrat de acasă. Am avut multe persoane infectate, cu simptome uşoare, care au stat acasă în concediu medical. Puteţi vedea, aproape că nu întâlneşti pe nimeni pe stradă. Nu am avut evenimente culturale sau sportive. Aşadar, s-au schimbat multe, dar nu într-o manieră forţată. Cred că asta a fost diferenţa.”
Cu țoață această "abordare liberală" în pandemia de coronavirus, economia suedeză a pierdut, totuși, 8%, în al doilea trimestru, cea mai mare scădere de când se contabilizează datele.
