Claudia Goldin a primit Premiul Nobel pentru Economie 2023. Este a treia femeie care primește această distincție

Claudia Goldin
nobelprize.org

Premiul Nobel pentru economie a fost acordat luni Claudiei Goldin, profesor la Universitatea Harvard, pentru că a contribuit la înţelegerea rezultatelor pe care femeile le au pe piaţa muncii.

 

Claudia Goldin este doar a treia femeie care primeşte premiul Nobel pentru Economie, care a fost anunţat la Stockholm de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.

Născută în 1946 la New York, Claudia Goldin a obţinut un doctorat în 1972 la Universitatea din Chicago, iar în prezent este profesor la Universitatea Harvard.

Premiul Nobel i-a fost acordat „pentru că a avansat înţelegerea noastră în ceea ce priveşte rezultatele femeilor pe piaţa muncii”, arată comunicatul postat pe nobelprize.org.

Înţelegerea rolului femeilor pe piaţa muncii este importantă pentru societate. Datorită cercetărilor revoluţionare ale Claudiei Goldin, acum ştim mult mai multe despre factorii care stau la baza acestei situaţii şi despre barierele care ar putea fi depăşite în viitor”, a declarat Jakob Svensson, preşedintele Comitetului pentru Premiul Nobel în ştiinţe economice.

Citește și
Mircea Cartarescu
„Nu-mi trebuie mai mult.” Mircea Cărtărescu le mulţumeşte celor care l-au susţinut în cursa pentru Premiul Nobel
Xi Jinping a făcut cea mai mare restructurare a armatei chineze din ultimul deceniu. Strategia din spatele deciziei sale

Ce arată cercetările Claudiei Goldin

Potrivit nobelprize.org, laureata din acest an, Claudia Goldin, a oferit prima descriere cuprinzătoare a câştigurilor şi a participării femeilor pe piaţa muncii de-a lungul secolelor. Cercetarea sa dezvăluie cauzele schimbării, precum şi principalele surse ale diferenţelor de gen care persistă. Femeile sunt mult sub-reprezentate pe piaţa globală a muncii şi, atunci când lucrează, câştigă mai puţin decât bărbaţii.

Claudia Goldin a răscolit arhivele şi a colectat peste 200 de ani de date din SUA, ceea ce i-a permis să demonstreze cum şi de ce diferenţele de gen în ceea ce priveşte veniturile şi ratele de ocupare a forţei de muncă s-au schimbat de-a lungul timpului.

Goldin a arătat că participarea femeilor pe piaţa muncii nu a avut o tendinţă ascendentă pe toată această perioadă, ci formează o curbă în formă de U.

Participarea femeilor căsătorite a scăzut odată cu tranziţia de la o societate agrară la una industrială la începutul secolului al XIX-lea, dar apoi a început să crească odată cu ascensiunea sectorului serviciilor la începutul secolului al XX-lea. Goldin a explicat acest model ca fiind rezultatul schimbărilor structurale şi al evoluţiei normelor sociale privind responsabilităţile femeilor pentru casă şi familie.

Pe parcursul secolului XX, nivelul de educaţie al femeilor a crescut în mod continuu, iar în majoritatea ţărilor cu venituri ridicate acesta este acum substanţial mai ridicat decât cel al bărbaţilor. Goldin a demonstrat că accesul la pilula contraceptivă a jucat, de asemenea, un rol important în accelerarea acestei schimbări revoluţionare, oferind noi oportunităţi de planificare a carierei.

În pofida modernizării, a creşterii economice şi a creşterii proporţiei femeilor angajate în secolul XX, pentru o perioadă lungă de timp, diferenţa de venituri dintre femei şi bărbaţi nu s-a redus aproape deloc. Potrivit lui Goldin, o explicaţie ar fi în faptul că deciziile educaţionale, care au impact asupra oportunităţilor de carieră pe parcursul întregii vieţi, sunt luate la o vârstă relativ fragedă. Dacă aşteptările tinerelor femei sunt formate de experienţele generaţiilor anterioare - de exemplu, ale mamelor lor, care nu s-au întors la muncă până când copiii nu au crescut - atunci dezvoltarea va fi lentă.

Din punct de vedere istoric, o mare parte a diferenţelor de venituri între femei şi bărbaţi ar putea fi explicată prin diferenţele în materie de educaţie şi alegeri profesionale. Cu toate acestea, Goldin a arătat că, în prezent, cea mai mare parte a acestei diferenţe de câştiguri este şi între femeile care au aceeaşi ocupaţie, iar aceasta apare în mare parte odată cu naşterea primului copil.

Premiul pentru economie anunţat luni încheie sezonul Nobel 2023. Premiile Nobel pentru medicină, fizică, chimie, literatură şi pace au fost anunţate săptămâna trecută.

Premiul Nobel pentru economie a fost creat în 1968 de Banca Centrală a Suediei şi este cunoscut în mod oficial sub numele de Premiul Băncii Suediei în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel.

Câştigătorii de anul trecut au fost fostul preşedinte al Rezervei Federale Ben Bernanke, Douglas W. Diamond şi Philip Dybvig, pentru cercetările lor privind falimentele bancare, care au contribuit la definirea răspunsului agresiv al Americii la criza financiară din 2007-2008.

Doar trei dintre cei 93 de laureaţi în economie au fost femei.

Premiile Nobel sunt înmânate în cadrul unor ceremonii de decernare speciale care au loc în decembrie la Oslo şi Stockholm. Premiul în bani este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari). Câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie din aur de 18 carate şi o diplomă.

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO Presa din Ungaria a reacționat după ce FCSB a câștigat titlul de campioană: "Nimeni nu a reușit asta"
VIDEO Presa din Ungaria a reacționat după ce FCSB a câștigat titlul de campioană: "Nimeni nu a reușit asta"
Citește și...
Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace a sărbătorit alături de colegele de celulă. Cum a primit vestea
Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace a sărbătorit alături de colegele de celulă. Cum a primit vestea

Activista iraniană Narges Mohammadi, premiată cu Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2023 pentru lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran, a sărbătorit fericita veste alături de colegele de celulă.

 

„Nu-mi trebuie mai mult.” Mircea Cărtărescu le mulţumeşte celor care l-au susţinut în cursa pentru Premiul Nobel
„Nu-mi trebuie mai mult.” Mircea Cărtărescu le mulţumeşte celor care l-au susţinut în cursa pentru Premiul Nobel

Scriitorul Mircea Cărtărescu le mulţumeşte celor care l-au susţinut în cursa pentru Premiul Nobel pentru Literatură şi se declară „foarte fericit" că a ajuns şi anul acesta "între primii cinci autori luaţi în considerare".

Premiul Nobel pentru Pace 2023, câștigat de activista iraniană Narges Mohammadi
Premiul Nobel pentru Pace 2023, câștigat de activista iraniană Narges Mohammadi

Premiul Nobel pentru Pace în 2023 se acordă activistei iraniene Narges Mohammadi.

Premiul Nobel pentru literatură a fost câștigat de scriitorul norvegian Jon Fosse. Reacția lui, de o modestie rară
Premiul Nobel pentru literatură a fost câștigat de scriitorul norvegian Jon Fosse. Reacția lui, de o modestie rară

Scriitorul norvegian Jon Fosse a fost recompensat cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 2023 „pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor de nerostit", după cum a argumentat preşedintele Comitetului Nobel pentru Literatură.  

Premiul Nobel pentru Literatură din 2023, câștigat de autorul norvegian Jon Fosse
Premiul Nobel pentru Literatură din 2023, câștigat de autorul norvegian Jon Fosse

Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2023 îi este acordat scriitorului norvegian Jon Fosse, "pentru piesele şi proza sa inovatoare care dau glas celor nespuse", a anunţat Comitetul Nobel.  

Recomandări
Gabriel Liiceanu: Rușii trăiesc de opt secole cu supunerea și instinctul de invadare în gene. „Nu se vor opri”
Gabriel Liiceanu: Rușii trăiesc de opt secole cu supunerea și instinctul de invadare în gene. „Nu se vor opri”

După opt secole de totalitarism, poporul rus “are supunerea interiorizată în genele sale istorice”, și e gata să își activeze oricând “instinctul de invadare”, pentru că “este învățat să cucerească lumea”.

Rusia se dezlănțuie pe frontul din Ucraina, după ajutorul militar anunțat de SUA. Un atac masiv a fost ordonat de Kremlin
Rusia se dezlănțuie pe frontul din Ucraina, după ajutorul militar anunțat de SUA. Un atac masiv a fost ordonat de Kremlin

Forţele de apărare ucrainene au respins, sâmbătă, 59 de atacuri inamice în cinci sectoare ale liniei de front, cele mai multe dintre ele pe ruta Avdiivka.

Oamenii au rămas izolați după surparea străzii din Cluj-Napoca. Nu pot ajunge la ei nici ambulanțele
Oamenii au rămas izolați după surparea străzii din Cluj-Napoca. Nu pot ajunge la ei nici ambulanțele

Autoritățile fac cercetări la Cluj-Napoca, unde o bucată dintr-o stradă s-a surpat. O expertiză va arăta ce lucrări sunt necesare. Între timp, traficul este oprit în zonă și sunt luate în calcul rute alternative.