Tocmai de aceea, o inițiativă legislativă depusă la Senat propune un mecanism prin care statul ar putea suporta o parte din aceste cheltuieli în cazul tinerilor care au un salariu mai mic de 4.000 de lei net.
Ajutorul ar putea ajunge la 600 de lei pe lună pentru chirie, iar abonamentele de transport ar putea să coste de două ori mai puțin.
Tinerii aflaţi la început de carieră au o dublă provocare - să se descurce la noul loc de muncă şi să îşi administreze bugetul nu foarte generos.
Un proiect de lege depus în Senat prevede ca tinerii care au până-n 29 de ani împliniți și un salariu mai mic de 4.000 de lei pe lună să primească de la stat un sprijin pentru plata chiriei.
Cele mai mari costuri sunt în București și Cluj-Napoca, unde un apartament cu 2 camere poate fi închiriat în medie cu 600 de euro, arată datele unei mari platforme imobiliare din țară.
În Constanța, Brașov sau Timișoara, același tip de apartament se închiriază în medie cu 500 de euro, iar în acest caz ajutorul ar putea fi de 500 de lei. Adică aproape 94 de euro. Pentru cei care stau în alte localități, sprijinul ar putea fi de 400 de lei, adică aproape 74 de euro.
Ajutor lunar pentru plata chiriei:
București 600 de lei ajutor - 600 euro preț mediu chirie
Cluj-Napoca 600 de lei ajutor - 590 euro preț mediu chirie
Constanța 500 de lei ajutor - 500 euro preț mediu chirie
Brașov 500 de lei ajutor - 500 euro preț mediu chirie
Sibiu 500 de lei ajutor - 400 euro preț mediu chirie
Craiova 500 de lei ajutor - 420 euro preț mediu chirie
Iași 500 de lei ajutor - 450 euro preț mediu chirie
Timișoara 500 de lei ajutor - 440 euro preț mediu chirie
Oradea 500 de lei ajutor - 400 euro preț mediu chirie
Ajutorul pentru celelalte localități din țară - 400 de lei
Banii ar putea fi acordaţi cel mult trei ani, iar unul dintre criteriile importante este ca persoana care solicită ajutorul să aibă domiciliul în locuința închiriată, şi să se înregistreze oficial la Evidența Persoanelor.
Corespondent ȘtirileProTV: ”Pentru a primi ajutorul, tânărul nu trebuie să beneficieze de un alt sprijin similar din partea statului și ar trebui să aibă un contract de închiriere înregistrat la ANAF. Potrivit inițiatorilor, o parte din bani ar putea veni indirect prin impozitarea veniturilor din chirii, care până acum nu erau declarate. Asta pentru că tinerii vor fi interesați să caute proprietari care declară veniturile obținute din chirie și plătesc impozitul aferent”.
Cheltuielile însă, ar putea pune presiune și pe bugetul de stat.
Drogoș Cabat, Analist Economic: „Pe de altă parte, condițiile pe care le-am asumat față de partenerii noștri europeni, să menținem deficitul într-un anumit cuantum. În măsura în care apar astfel de inițiative ele toate pun presiune pe cheltuielile bugetare.”
Alin Stoica, inițiator: „Pot fi atrași pe piața muncii, asta înseamnă că statul nu mai cheltuie niște bani pentru protejarea acestor tineri. Evident și costurile sociale și contractele de muncă aduc după sine impozite și taxe pe sănătate și pensii”
Potrivit unei estimări făcute de inițiatori, aproximativ 32.000 de tineri ar putea primi ajutorul pentru chirie, iar cheltuielile ar ajunge la peste 230 de milioane de lei într-un an. Separat, proiectul mai prevede că tinerii ar putea primi înapoi jumătate din costul abonamentelor pentru transportul public local, iar aici cheltuielile anuale ar fi de cel puțin 170 de milioane de lei.
