Cât câștigă românii plecați la cules de sparanghel. "Frica de sărăcie e mai mare ca frica de virus"
Muncitorii români plecaţi acum două săptămâni în Germania, la cules de sparanghel sau de căpşuni, au început munca după perioada petrecută în carantină.
Între timp, alte zboruri decolează săptămânal din ţară, cu lucrători care lasă totul în urmă, pentru un câştig în plus. În numai o săptămână, câteva mii au plecat deja, iar unii spun că primesc 100 de euro pe zi. Acolo trebuie să respecte şi condiţiile de igienă impuse de nemţi. Din păcate, tot din Germania vin şi veşti proaste: un român de 54 de ani a murit.
Pentru Rozalia Peagu acesta este al 11-lea an la cules de sparanghel în Germania. Spune că din cauza noului virus, în ferma, patronii nemţi au impus reguli mai dure şi au schimbat modul de lucru.
Rozalia Peagu: "Se păstrează distanţa de un metru între fiecare persoană, suntem în grupuri mai mici, separate. Şi în câmp la fel se lucrează, se păstrează distanţa de un metru."
Teama de COVID-19 a adus în fermele din Germania şi condiţii mai decente de trăi pentru ai noştri. Acum stau doar câte doi în cameră. În primele două săptămâni, noii veniţi sunt izolaţi de restul grupului - ca nu cumva vreunul să aducă boala.
Rozalia Peagu: "Cei care sunt în carantină sunt separat de noi, care suntem veniți mai de mult. Ei nu au acces la bucătărie, la magazie, li se duce tot cel le trebuie: suc, mâncare."
Maria Stefanache: "Am stat două săptămâni pe carantină, după care am ieşit la muncă. Ne fac controale, ne ia temperatura, altfel nu am putea merge la muncă."
Numai în Saxonia Inferioară - în nord-vestul Germaniei - fermele au nevoie, în această perioadă, de aproape 40.000 de culegători de sparanghel.
Fermierii spun că îi preferă pe români şi polonezi, pentru că sunt obişnuiţi să lucreze ore întregi în câmp, chiar şi duminica sau de sărbători. Pentru fermele de sparanghel, germanii - intraţi în şomaj din cauza pandemiei de coronavirus - nu sunt o opţiune deşi unii ar fi dispuşi să lucreze în agricultură.
Pun mai multe condiţii şi se plâng de dureri de spate iar la cules de sparanghel, munca este grea. Lăstarii se scot din pământ cu ajutorul unui cuţit şi trebuie multă atenţie ca să nu fie distruşi cei mici, încă nerecoltaţi.
Pentru fiecare lădiţă recoltată, românii primesc 60 de eurocenţi.
Claudiu dolea, muncitor în Germania: "Când ajungem acolo, 14 zile ieşim dimineaţa la muncă, seara venim... nu oraş, nu nimic. Ne fac ei cumpărăturile, mai sunt încă 15 persoane acolo şi ne-au spus că nu au voie să vină pe la noi."
După o lună de cules sparanghel în Germania, muncitorii se pot alege cu până la 2.000 de euro.
Peste 4.000 de români au plecat - în ultimele zile - la muncă, acolo, numai de pe aeroportul din Cluj-Napoca. Marți au fost şapte sute care s-au îmbarcat în patru aeronave.
Bărbat: "Frica de sărăcie e mai mare ca frica de virus, probabil că două săptămâni vom fi separaţi de ceilalţi care sunt deja acolo."
Bărbat: "Este al doilea an în care plec, acum, în Germania. Nevoile de obligă. Vrei, nu vrei... asta este."
David Ciceo, director Aeroportul Cluj-Napoca: Avem aproximativ patru zboruri în fiecare zi.
Reporter: Până când vor ţine aceste zboruri?
David Ciceo: Aproape toată luna.
Avioane cu muncitori români decolează spre Germania şi de pe aeroportul din Timişoara. O cursă charter a dus astăzi la Dusseldorf, la cules de catraveti, 78 de oameni.
Marian Cârnu, muncitor: "Acolo vom fi investigaţi, vom fi separaţi, ni s-a spus lucrul ăsta. Nu vom avea contact cu colegii care sunt deja acolo. Noi avem contract pe şase luni."
Pe de altă parte, un român din Suceava, care lucra la cules de sparanghel, a murit într-o fermă din Germania.
Medicii i-au prelevat probe şi se aşteaptă rezultatul - însă nu prezenta simtome de coronavirus. Bărbatul avea 54 de ani.
