Viața oamenilor din localitatea în care cad drone rusești. Sunt pregătiți să fugă în noile adăposturi. „Acum e sigur”

Ei şi-au pregătit un bagaj pentru cazurile de forţă majoră, când vor fi obligaţi să se adăpostească din cauza dronelor ruseşti care atacă infrastructura porturilor ucrainene de la Dunăre.

Locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, general-locotenentul Gheorghiţă Vlad, declară că adăposturi similare celor din Plauru pot fi construite în toate comunităţile de la graniţa româno-ucraineană, dacă autorităţile locale oferă sprijin cu acest scop.

Primăria comunei Ceatalchioi a preluat, joi, în administrare, prin proces-verbal, cele două locuri de protecţie construite în ultimele zile de militari în satul Plauru.

„Am preluat în administrare cele două adăposturi pentru populaţie şi trebuie să avem grijă să le întreţinem corespunzător. Cum le păstrăm, aşa le avem", a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega.

Citește și

MApN: Fragmentele ridicate de la Nufăru sunt dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

„Siguranţă, totuşi, acum avem”

În faţa unuia dintre cele două adăposturi pentru populaţie, Simion Holostencu, în vârstă de 81 de ani, spune că lucrarea militarilor români de la Brigada 10 Geniu îi dă sentimentul de siguranţă.

„Am intrat prin el (adăpost, n.red.) acolo, este sigur. Deja mi-am pregătit o gentuţă, cu nişte apă, o păturică, aparat de radio, telefonul, lanterna. Siguranţă, totuşi, acum avem", a afirmat Simion Holostencu.

În urmă cu câteva zile, soţia a plecat la Tulcea, din cauză că nu se poate odihni noaptea, pe fondul atacurilor cu drone ruseşti asupra porturilor ucrainene şi a mesajelor primite pentru avertizarea populaţiei cu privire la posibilitatea căderii unor drone pe malul românesc al Dunării.

„Eu am rămas, am câteva găini, am scule pentru grădină, am de udat varza. Nu pot să las gospodăria, am şi căţelul ăla mare, de vreo 60 de kilograme", şi-a explicat bătrânul decizia.

Cu ochii îndreptaţi spre adăpostul construit de MApN, îşi aminteşte că atunci când avea 5 ani, iar tatăl lui era înrolat în Armată, de frica ruşilor, a plecat cu mama şi celelalte rude din satul natal, Ceatalchioi, spre Tulcea. De acolo, alături de bunicii lui, a fost luat prizonier de Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Ne-au trecut Dunărea. Erau şi femei, şi bărbaţi. Trenul a mers câţiva kilometri, că deja s-a spart frontul, ne-au dat jos şi cu căruţele ne-au dus spre Siberia. Am făcut vreo 50 de kilometri şi ne-au oprit într-un sat, o comună mare, Krasna. Soldaţii ruşi umblau prin case şi, unde găseau făină, puneau gaz să nu rămână la ocupanţi, cum spuneau ei. Apoi, a venit Armata română şi ne-a eliberat", a afirmat Simion Holostencu.

Viața merge mai departe

În satul Plauru, oamenii par să-şi vadă de viaţă mai departe. Unii îşi duc animalele la păscut, alţii încearcă să pescuiască printre navele de pe braţul Chilia al Dunării. Oamenii au în continuare întrebări cu privire la locul în care dronele ruseşti sau fragmente din ele ajung pe malul românesc al fluviului, duse de vânt sau de factori neînţeleşi încă.

„Eram afară şi a trecut una deasupra Dunării, am zis că a dărâmat podul ăla de 36 (pod de pe raza comunei Pardina, care traversează un canal din Deltă, n.red.). A căzut mai încoace, la noi, în pădure. Verişoara mea din Odesa mi-a trimis poze şi îmi dau seama unde e. Nu m-am dus pentru că era tocmai spre Pardina. Acolo era un foişor militar înainte. Cum mă uit pe poză, cam pe acolo este", a spus Marcel Niţă.

MApN: „România nu e ținta atacurilor”

Informaţii neoficiale susţin că şi în zona Nufăru, la aproape 15 kilometri sud distanţă de graniţa româno-ucraineană, acolo unde au fost găsite fragmente din a treia dronă rusească căzută pe teritoriul judeţului Tulcea, ar fi fost un perimetru militar în care, de pe la mijlocul anilor 2000 până la începutul anilor 2010, se dezafectau proiectilele din cel de-al Doilea Război Mondial găsite întâmplător în judeţ.

Reprezentanţii MApN atrag atenţia asupra războiului informaţional care are loc pe fondul atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre şi subliniază faptul că România nu este ţinta atacurilor.

„Avem planuri pentru dislocarea de capabilităţi suplimentare, astfel încât supravegherea, observarea electronică şi cea vizuală de pe teren să fie 100%, să ne asigurăm că tot ceea ce zboară, intră sau iese în acest spaţiu aerian, terestru, naval să fie asigurat şi să fie sub control. Nu există nicio ţară din lume care să asigure o protecţie 100% a graniţelor, nici din punct de vedere electronic, dar nici prin mijloace fizice, dar ne concentrăm pe direcţiile principale de vulnerabilitate şi ne dorim şi încercăm să eliminăm toate eventualele pericole care se abat asupra României. Suntem într-o zonă de conflict, riscuri există, vor exista în continuare evenimente, cel mai probabil se vor mai produce, dar încercăm să le reducem substanţial şi cel mai important să nu existe efecte asupra populaţiei locale", a declarat locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, general-locotenentul Gheorghiţă Vlad.

Ce trebuie să facă autoritățile locale

Reprezentantul MApN a precizat că locuri de protecţie pentru populaţie pot fi amenajate în orice localitate de la graniţa româno-ucraineană, cu sprijinul autorităţilor locale.

„A fost dată o hotărâre a CNSU în care se precizează foarte clar că începem cu localitatea Plauru şi Cetalchioi şi ulterior, în urma hotărârilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, putem să mergem mai departe şi spre localităţile mici şi foarte mici. Noi, Ministerul Apărării, putem să dăm toată expertiza necesară, în schimb autorităţile locale trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile, conform legii protecţiei civile. Dacă ne asigurăm reciproc expertiză, finanţare, materiale, eu cred că se poate acoperi toată zona expusă pericolului”, a conchis general-locotenent Gheorghiţă Vlad.

În ultima lună, porturile ucrainene de pe braţul Chilia al Dunării - Kilia, Izmail şi Reni - au devenit ţinta predilectă a atacurilor ruseşti cu drone, în condiţiile în care aceste zone sunt singura soluţie pentru exportul de cereale al Ucrainei, iar tulcenii din localităţile aflate pe braţul Chilia al Dunării au reclamat intensitatea atacurilor, cei din comuna Ceatalchioi semnalând căderea unor drone pe teritoriul României.

Pe data de 6 septembrie, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a confirmat găsirea unor fragmente de drone în apropierea satului Plauru, situat pe malul Dunării, vizavi de zona din portul ucrainean Izmail cea mai atacată de dronele ruseşti, în aceeaşi săptămână, în apropierea aceluiaşi sat, fiind identificate fragmente dintr-o a doua dronă. Pe 13 septembrie, un elicopter al MApN a identificat, la Nufăru, fragmente dintr-o a treia dronă căzută pe teritoriul României.

×

Foto: Agerpres

Foto: Agerpres

Foto: Agerpres

Foto: Agerpres

Foto: Agerpres

ULTIMELE STIRI

Au început verificările în cazul copilului mort de peritonită la Spitalul din Târgu Jiu. Dificultăţi în constituirea comisiei

Lindsay Lohan, de nerecunoscut. Cum arată actrița la 38 de ani. Reacțiile fanilor: „Stai, nu avea pistrui”. FOTO

Ninge abundent în centrul ţării, iar drumarii acţionează cu peste 150 de utilaje de deszăpezire. Recomandările autorităților

CELE MAI CITITE

„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”

Horoscop 21 noiembrie 2024, cu Neti Sandu. Nativii unei zodii pot primi un premiu sau li se apreciază munca

Cum ne afectează alcoolul sănătatea. Cantitatea care poate fi consumată pe săptămână

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său