Succesul fraților Tate în rândul tinerilor. La ce trebuie să avem grijă atunci când urmărim ”influenceri”
Într-un interviu pentru stirileprotv.ro, Ovidiu Pânişoară, doctor în Științele Educației, explică de ce ”influenceri” precum frații Tate se bucură de succes în rândul tinerilor, dar și la ce trebuie să avem grijă atunci cănd urmărim astfel de modele.
Știrile ProTV: Andrew și Tristan Tate se află momentan în arest preventiv, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată contestaţia formulată de Andrew împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti din 21 februarie. Ei sunt acuzați de trafic de persoane și de constituirea unui grup de crimă organizată cu scopul de a exploata femei. Mii de ”studenți” din toată lumea plătesc lunar 49,99 de dolari pentru a urma cursurile ”universității” înființate de Andrew Tate, Hustler's University, care este de fapt o platformă online. De ce credeți că tinerii cad în această capcană? De ce cred tinerii că cineva i-ar putea învăța cum să facă bani rapid și să ajungă milionari?
Prof. Univ. Dr. Ovidiu Pânişoară, Facultatea de Psihologie și Știintele Educației: Este un model al deceniilor din urmă, aici vorbim despre o platformă, dar sunt cărți în domeniu și cursuri de mult timp. Totul a pornit de la o greșit înțeleasă psihologie pozitivă conform căreia poți oricând și oriunde „să-ți fie bine”… cercetări recente spun că tot ce a însemnat acest demers a fost o „bulă”, o iluzie frumoasă, care a venit să contrazică o viziune „tradițională” de tipul: muncește din greu ca să ajungi la obiectivele tale.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
Și, cum spuneam, un asemenea model se perpetuează de ceva timp. Îmi aduc o remarcă conform căreia toate cărțile scrise de cei care au avut realizări majore în viață sunt, de obicei, inutile pentru cei care vor să preia „modelul”, pentru că persoana care a realizat un lucru scrie ceea ce crede că este bine să audă publicul și omite aspectele care l-ar putea pune într-o lumină defavorabilă.
În al doilea rând, este vorba despre declinul școlii și acest lucru nu este valabil doar în România, cum greșit am putea crede. Școala a început încet, încet să piardă teren când s-a dovedit greu adaptabilă și a demonstrat lipsă de flexibilitate față de o generație pe care tehnologia a formatat-o altfel (este vorba despre celebrii „nativi” digital și despre tot ce a urmat după această sintagmă). Când școala eșuează în a forma oameni (oferind doar informații), acești oameni au o tendință mult mai mare să primească „cu brațele deschise” modele care par rapide (prin comparație, efortul cerut de școală este de lungă durată și reușita nu este garantată).
Știrile ProTV: De ce ”influenceri” precum Andrew şi Tristan Tate au asemenea succes în rândul tinerilor?
Ovidiu Pânişoară: În primul rând, este vorba despre logica glamour-ului, să-i spunem așa. Tot ce este strălucitor și transmite aparență de putere o să fie atrăgător pentru o persoană în formare. În această logică se înscrie și faptul că o astfel de imagine este „vândută” zilnic de mass media, este vorba despre vedete, actori, cântăreți, personaje celebre în orice fel. Se dezvoltă, în acest mod, logica obișnuinței: de altfel, de la efectul simplei expuneri descris de către Robert Zajonc (n.r. psiholog american) funcționează perfect aici. Tinerii sunt înconjurați de un anumit tip de expunere a imaginii publice, tot ce trebuie să facă cineva care vrea să devină „influencer” este să se încadreze tiparului deja existent în mintea publicului.
Știrile ProTV: În cazul ”influencerilor” precum frații Tate, notorietatea câștigă teren în fața carierei?
Ovidiu Pânişoară: Conceptul de carieră devine fluid într-o lume digitală. De exemplu, din postarea de conținut pe diverse rețele de socializare se pot obține venituri însemnate, ceea ce a condus la apariția unor noi cariere în astfel de domenii. De altfel, rețelele de socializare sunt utilizate tot mai mult și în recrutarea pentru noi posturi în diferite organizații, viața digitală definește tot mai mult profilul de personalitate pentru fiecare din noi. Notorietatea este, în acest caz, un vehicul pentru o carieră de succes. Aceste schimbări și faptul că pentru nativii digital între lumea digitală și lumea reală nu mai există granițe, a condus la o reasezare a tabelei valorice în urma căreia notorietatea este o sursă importantă de prestigiu social și, implicit, un fundament pentru o carieră bună.
Știrile ProTV: Cât de toxice pot fi astfel de personaje pentru copii și tineri?
Ovidiu Pânişoară: Sunt atât de toxice pe cât le lăsăm noi să devină. În fața unor influențe diverse, multe dintre ele nocive, copiii și tinerii trebuie să aibă „anticorpi”. De altfel, această paralelă nu este deloc întâmplătoare. Conform unei teorii a imunizării, nu trebuie să ne ferim de stimulii negativi prin îndepărtarea lor totală din lumea noastră (lucru, de alfel, imposibil), ci este firesc, natural, să căpătăm imunitate și să nu ne mai facă rău un astfel de stimul. La fel se întâmplă în plan social și este rolul școlii, dar și al familiei să construiască anticorpi pentru toate categoriile de influențe nocive la care copiii și tinerii sunt supuși. Dacă un copil/tânăr posedă o tabelă de valori sănătoasă, el o să privească astfel de situații ușor amuzat, nu trebuie să-l ferim de ele pentru că o să se retragă singur din zona de influență negativă deoarece o să o considere nepotrivită pentru el.
Știrile ProTV: La ce trebuie să avem grijă atunci cănd urmărim ”influenceri”?
Ovidiu Pânişoară: Sunt câteva aspecte care sunt deja prezente în zona digitală (în special când se încearcă diferite scheme de scam pe e-mail sau la telefon).
Orice informație trebuie verificată! (mai ales informațiile sensibile). Aceeași tehnologie care îi aduce pe unii influenceri nocivi în preajma copiilor și tinerilor, ne pune la dispoziție o multitudine de variante de a verifica o informație, de a te documenta, de a înțelege un fenomen. Trebuie să vezi dacă este o informație corectă, să cauți surse credibile (de preferință științifice, care să aibă în spate oameni de știință, universități, cercetări valide publicate în reviste și edituri consacrate).
Ai încredere în propria judecată și nu lasă pe altul să îți spună ce să crezi sau ce să faci! Da, este bine să ascultăm pe toată lumea, să fim deschiși la dialog, să ne informăm într-o lume liberă, dar, până la urmă tu ești cel care decide pentru tine. Când acest lucru este conștientizat apare și responsablitatea deciziei. Oamenii, de cele mai multe ori, reușesc să înțeleagă că anumite lucruri sunt nocive sau nu li se potrivesc, dar, se autoiluzionează că dacă lasă responsabilitatea deciziei pe „umerii” cuiva pe care îl percep ca fiind mai priceput ca ei, o să le fie mai bine. Din nou este rolul școlii de a pune mai mult accent pe individualitate, exprimare personală și încredere în sine.
Frații Tate, arestați pentru trafic de persoane și de constituirea unui grup de crimă organizată
Andrew și Tristan Tate au fost arestați în România în decembrie anul trecut, fiind suspectați de trafic de persoane și de constituirea unui grup de crimă organizată cu scopul de a exploata femei.
În urma arestării celor doi milionari, procurorii au pus sechestru pe mașinile, imobilele, criptomonedele și terenurile deținute de frații Tate.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, în data de 27 februarie, să respingă ca nefondată contestaţia formulată de Emory Andrew Tate împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti din 21 februarie.
Instanţa a admis, însă, contestaţiile formulate de DIICOT şi de Tristan Tate împotriva aceleaşi hotărâri a Tribunalului Bucureşti.
Despre prof. univ. dr. Ovidiu Pânişoară
Ovidiu Pânișoară este doctor în Științele Educației, profesor și coordonator de doctorat la Universitatea din București. Director al Departamentului de Formarea Profesorilor, expert și key-speaker în consilii și conferințe naționale și internaționale, a publicat 30 de cărți (dintre care volumul Comunicarea eficientă a fost distins cu premiul „Constantin Rădulescu Motru” oferit de către Academia Română în anul 2010) și produse educaționale inovative (spre exemplu, board game ca Emotijovia – Jocul Emoțiilor sau Calendarul fericirii).
