Sistemul Garanție-Returnare va gestiona anual șapte miliarde de ambalaje, la nivel național. “Toți vom avea de câștigat”
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) va recupera anual șapte miliarde de sticle, doze și PET-uri, la nivel național, și va fi al doilea ca mărime din Europa, după cel al Germaniei.
Declarația a fost făcută de Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în emisiunea PRO VERDE, realizată de Ciprian Stănescu. El spune că este „100% convins” că sistemul va funcționa, și că în acest fel, ambalajele nu vor mai ajunge la gropile de gunoi sau în natură.
Pe de altă parte, Mircea Fechet recunoaște că PET-urile ce vor fi colectate prin SGR reprezintă doar “o mică parte din cantitatea însemnată de plastic care ajunge în natură în fiecare an”.
Ciprian Stănescu: La ce ar trebui să fie atenți românii și cât de complicat e Sistemul Garanție-Returnare?
Mircea Fechet: Stăm bine. O spun și producătorii, și comercianții. Data de 30 noiembrie este momentul când cel mai mare sistem garanție-returnare pornește în Europa, după cel al Germaniei. (…)
Din toate cercetările sociologice pe care le-am citit, a reieșit faptul că românii așteaptă un astfel de sistem, chiar dacă va fi un efort și din partea cetățenilor.
Până la urmă, să întorci PET-ul, sticla sau doza de aluminiu la supermarketul din care faci cumpărăturile e un efort, însă gândul că acele materiale reciclabile vor ajunge acolo unde le e locul - respectiv în fabricile de reciclare - și nu vor mai ajunge nici în gropile de gunoi, nici în parcuri, albiile cursurilor de apă sau păduri…
Practic, cetățenii vor înapoia recipientele și vor avea blocați cei 50 de bani de la momentul la care cumpără băutura respectivă și până când înapoiază ambalajul. Toți vom avea de câștigat din acest sistem.
“Nu vom plimba pe nimeni înapoi la fabrici cu stocurile de băuturi fără simbolul SGR. Vom fi flexibili”
Ciprian Stănescu: Presupunând că în toamnă, în primăvară, veți face niște rapoarte și veți vedea că nu prea merge, ce alte măsuri vedeți?
Mircea Fechet: Sunt 100% convins că va funcționa. Cred că nu doar pentru cei 50 de bani. Nu e o sumă foarte mare, dar și în situația în care o persoană va decide că nu are nevoie de acei bani, cum se întâmplă la supermarket, dar până la sfârșitul zilei, e aproape imposibil să nu vină o altă persoană care să ia acel ambalaj.
Eu cred că asta se va întâmpla și în România. Va exista o conformare a comercianților, a magazinelor, producătorilor și a cetățenilor încă din prima zi, înțelegând că n-o să vedem la raft de pe data de 30 noiembrie (n.r.- când va fi lansat sistemul) doar ambalaje SGR, pentru că există niște stocuri pe care atât magazinele cât și producătorii trebuie să le vândă și să le consume.
Nu am niciun motiv, ca ministru al Mediului, să oblig pe cineva să plimbe înapoi la fabrici acele stocuri de băuturi, pentru că ar fi nesustenabil, și din punct de vedere ecologic.
Luna decembrie e luna cumpărăturilor, o lună grea pentru comercianți. Încerc să păstrez un echilibru între lucrurile pe care ni le propunem să le facem și riscul de a afecta business-urile. Am decis că vom fi flexibili, și vom avea un dialog continuu cu rețelele de magazine, tocmai pentru a ne asigura că luăm cele mai bune măsuri, astfel încât să nu le tulburăm în niciun fel activitatea.
Producem mai mult plastic ca niciodată, dar nu îl reciclăm. “Cifrele sunt rușinoase”
Ciprian Stănescu: Microplasticul e una dintre problemele de mediu și sănătate publică din ce în ce mai vizibilă. Dunărea aduce undeva la 50 de tone de microplastic în Marea Neagră anual. Avem microplastic inclusiv in lacul Siriu, un lac de munte. Ce poate să facă Ministerul în privința asta?
Mircea Fechet: Este foarte adevărat, și am citit niște studii care m-au îngrijorat profund. Acelea spuneau că în 2060, și chiar 2050, vom avea în mările și oceanele lumii mai mult plastic decât pește. E aproape de neimaginat, mai ales pentru România, o țară cu ieșire la mare.
Din păcate, astăzi, producem mai mult plastic ca niciodată. Mare parte a plasticului ajunge să nu fie reciclat. Asta presupune că trebuie să adoptăm niște politici naționale de reducere a consumului de plastic și să transpunem directive europene, cu plasticul de unică folosință.
Mai nou, U.E. taxează tot plasticul nereciclat. Există o contribuție care se varsă în contul Uniunii, 0.8 EUR pentru fiecare kg de plastic nereciclat. Din păcate, România, cu cifrele rușinoase, are de plătit sume anuale consistente - discutăm de ordinul zecilor de milioane de EUR, pe care îi plătim anual, bani pe care i-am putea investi altfel.
Plasticul nu e doar în Dunăre. El e colectat din toate bazinele hidrografice, din păcate. Și nu mă refer doar la PET, pe care îl vom rezolva cu SGR. PET-ul din SGR reprezintă însă o mică din cantitatea însemnată de plastic care ajunge în natură în fiecare an.
Dacă în lacul Siriu, la peste 1000 m altitudine, găsim cantități însemnate de microplastic, nu putem decât să ne imaginăm că în celelalte lacuri cu altitudine mai joasă, în Dunăre, Deltă și Marea Neagră regăsim aceste cantități care, pe termen lung, fără îndoială, vor afecta biodiversitatea și pe noi, oamenii.
Peste trei ani, SGR va funcționa la capacitate maximă. Vom colecta 7 miliarde de ambalaje anual
Ciprian Stănescu: Într-un an sau doi, cât ar putea SGR să ne ajute să creștem, de la 12%, rata de reciclare națională? La cât am putea spera?
Mircea Fechet: Cred că depinde mult de performanța sistemului. Țintele pentru primul an de funcționare, tocmai pentru că e un an în care populația se acomodează cu sistemul, sunt modeste. Am pus doar 65% pentru primul an. Ele vor crește până la 90% în anul 3 de funcționare. Asta nu înseamnă că nu le putem depăși. Sunt și niște penalități foarte mari pe care le-am introdus printr-o Ordonanță de Urgență în urmă cu câteva săptămâni - fiecare PET, doză de aluminiu sau fiecare sticlă sub țintă, necolectată de compania RetuRO, va însemna o penalitate într-un cuantum de două ori garanția.
Cu alte cuvinte, discutăm despre 7 miliarde de ambalaje pe care SGR le va gestiona anual. Vă imaginați ce penalități mari ar putea să fie nevoită compania RetuRO să plătească dacă nu își atinge țintele. În anul trei, ar trebui să funcționeze la capacitate maximă.
Urmăriți interviul integral, în video de mai sus.
