Bruxelles-ul solicită corectarea legislației, inclusiv în ceea ce privește vinietele de o zi și diferențierea taxelor pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2.

Autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate, în caz contrar procedurile de infringement putând avansa către etapele următoare.

Astfel, CE anunţă trimiterea unor scrisori de punere în întârziere Estoniei, Letoniei, Croaţiei, Lituaniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Cehiei şi Slovaciei pentru netranspunerea sau aplicarea incorectă a directivei privind eurovinieta.

„Comisia Europeană a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Estoniei şi să trimită un aviz motivat Letoniei pentru netranspunerea integrală a revizuirii din 2022 a Directivei privind eurovinieta [Directiva (UE) 2022/362 de modificare a Directivei 1999/62/CE]. De asemenea, Comisia a decis să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere Croaţiei, Lituaniei, Portugaliei, României, Sloveniei pentru netranspunerea sau aplicarea incorectă a acestei directive”, anunţă, joi, CE într-un comunicat de presă.

De asemenea, Comisia a trimis Cehiei o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru transpunerea incorectă a directivei, în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise anterior. 

CE precizează că directiva privind eurovinieta armonizează normele privind taxele în funcţie de distanţă (taxe de trecere) şi taxele în funcţie de durată (viniete) pentru utilizarea infrastructurii rutiere şi costurile externe ale transportului rutier, în aplicarea principiilor „utilizatorul plăteşte” şi „poluatorul plăteşte”. Directiva acoperă toate vehiculele cu patru sau mai multe roţi. 

România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde

„Problemele legate de transpunerea incorectă se referă la o gamă largă de obligaţii prevăzute de directiva privind eurovinieta. De exemplu, acestea prevăd o metodologie comună pentru calcularea taxei de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele; obligaţia de a oferi viniete pentru autoturisme a căror durată este proporţională cu perioada de utilizare a infrastructurii, inclusiv pentru o zi; şi cerinţa ca taxele de trecere percepute pentru vehiculele grele să fie diferenţiate în funcţie de emisiile de CO2 ale vehiculelor, ceea ce creează un semnal puternic de preţ pentru operatori şi contribuie, la rândul său, la reînnoirea treptată a parcului de vehicule cu vehicule mai puţin poluante”, se arată în comunicat.

Oficialii CE precizează că Cehia, Estonia, Croaţia, Lituania, Portugalia, România, Slovenia şi Slovacia au la dispoziţie două luni pentru a răspunde la scrisorile de punere în întârziere şi pentru a remedia deficienţele semnalate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. 

În acelaşi timp, CE anunţă că trimite un aviz motivat Letoniei, care are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz, solicitând aplicarea de sancţiuni financiare, se menţionează în document.

Comisia Europeană solicită României, dar şi altor 7 state membre să îşi alinieze legislaţia privind impozitarea fondurilor de pensii şi a asigurătorilor 

„Comisia Europeană a decis să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Germaniei, Spaniei, Italiei, Austriei, Poloniei, Portugaliei şi României pentru nerespectarea liberei circulaţii a capitalurilor (articolul 63 din TFUE şi articolul 40 din Acordul privind SEE) din cauza legislaţiei fiscale discriminatorii aplicabile fondurilor de pensii şi societăţilor de asigurări de viaţă. În plus, Belgia a primit o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, care extinde investigaţia iniţială a Comisiei Europene începută în 2020 dincolo de asigurătorii de viaţă şi la fondurile de pensii pentru nerespectarea liberei circulaţii a capitalurilor din cauza legislaţiei fiscale discriminatorii”, arată, joi, CE într-un comunicat de presă.

CE precizează că legislaţia statelor membre în cauză prezintă bariere fiscale discriminatorii în calea investiţiilor transfrontaliere ale fondurilor de pensii şi ale asigurătorilor de viaţă străini, care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a pieţelor de capital din UE, pentru competitivitatea întreprinderilor europene în care investesc în cadrul pieţei unice, precum şi pentru asigurarea sustenabilităţii pensiilor pentru cetăţeni. 

„Aceste norme naţionale ale statelor membre scutesc fondurile naţionale de pensii sau asigurătorii de viaţă de la impozitarea veniturilor obţinute din investiţiile lor, impozitând în acelaşi timp fondurile de pensii comparabile şi asigurătorii de viaţă din alte state membre ale UE sau SEE care obţin venituri din investiţii pe teritoriul lor. În plus, normele naţionale împiedică, de asemenea, fondurile de pensii sau asigurătorii de viaţă străini să deducă rezervele tehnice pentru a plăti datoriile viitoare către clienţi, în timp ce fondurile de pensii şi asigurătorii de viaţă naţionali pot deduce astfel de rezerve din venitul lor impozabil”, se precizează în comunicat.

Deciziile fac parte din eforturile de asigurare a respectării legislaţiei depuse de Comisie pentru a elimina barierele de pe piaţa unică în 11 domenii de interes, după cum s-a anunţat anterior.

„În consecinţă, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Germaniei, Spaniei, Italiei, Austriei, Poloniei, Portugaliei şi României, precum şi o scrisoare suplimentară Belgiei. Din acest moment, aceste ţări au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, se arată în comunicat.

Cazul României

Bruxelles-ul solicită, așadar, condiții fiscale echivalente pentru instituțiile românești și cele străine comparabile, astfel încât investițiile transfrontaliere să nu fie dezavantajate.

Pentru românii care contribuie la fonduri de pensii sau dețin asigurări de viață, solicitarea Comisiei nu înseamnă introducerea unui impozit nou și nici modificarea automată a contribuțiilor sau a pensiilor.

Este vorba despre regulile de impozitare aplicabile instituțiilor care administrează aceste produse financiare.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei Europene și pentru a prezenta măsurile prin care intenționează să remedieze problemele semnalate.

Dacă explicațiile nu sunt considerate satisfăcătoare, Bruxelles-ul poate continua procedura de infringement prin emiterea unui aviz motivat, etapă care poate preceda sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.