România, într-o situație dezolantă. Câți kilometri de autostradă s-au construit în 2019

La începutul anului, ministrul interimar al Transporturilor la acea dată, Rovana Plumb, promitea 180 de kilometri de autostradă, deşi erau în execuţie şantiere pe 118 kilometri, relatează Agerpres.

Ulterior, la revenirea lui Răzvan Cuc în fruntea Ministerului Transporturilor, promisiunea s-a redus la 100 de kilometri pentru 2019, însă s-a reuşit deschiderea circulaţiei doar pe 22,14 de kilometri, pe lotul 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva.

Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj - Deva, de 21,3 kilometri, a rămas închis, deşi constructorul spaniol îl finalizase în proporţie de 99% (mai rămăseseră de terminat lucrări minore în afara corpului autostrăzii, precum şanţuri, garduri, înierbare de taluzuri), însă CNAIR a reziliat la sfârşitul lunii august contractul cu acesta, pe motiv că a găsit 66 de deficienţe, iar antreprenorul a refuzat extinderea perioadei de garanţie de la 4 la 10 ani.

Chiar dacă s-ar fi dat traficului şi acest lot, numărul de kilometri de autostradă daţi în folosinţă anul acesta ar fi ajuns la 43 cu mult sub promisiunile făcute de Răzvan Cuc şi Rovana Plumb.

Citește și

A fost anunțată construcția unei noi autostrăzi în România. Va lega sudul de nordul țării

Totuşi, actualul ministru al Transporturilor, Lucian Bode, a declarat recent că există posibilitatea ca lotul 3 Lugoj-Deva să poată fi dat în trafic zilele acestea, cu restricţii de viteză şi tonaj, până la sfârşitul anului, în condiţiile în care lucrările la podul peste Mureş sunt aproape de finalizare.

În 2019, au demarat trei şantiere noi, dar sunt şi proiecte la care nu s-a făcut nimic. Printre şantierele începute în 2019 se numără construcţia la subsecţiunea 3C3 Biharia-Borş a Autostrăzii Transilvania, cu o lungime de 5,35 kilometri. Construcţia include cinci poduri şi pasaje şi un nod rutier.

Subsecţiunea începe în zona localităţii Biharia, iar traseul tranzitează o zonă de câmpie, între localităţile Biharia, Satu Nou şi graniţa româno - maghiară. Contractul de construire a fost semnat în data de 20 decembrie 2018, activitatea de proiectare a început pe 18 ianuarie 2019, iar execuţia lucărilor în 13 aprilie 2019. Pe secţiunea Biharia - Borş stadiul era la jumătatea lunii octombrie de 49,06%

Din A3 Bucureşti - Borş au fost construiţi doar 138 de km din 606 km şi se lucrează acum pe două tronsoane.

Din A10 Sebeş-Turda, care ar trebui să aibă 70 de km, se poate circula doar pe 28 de km. Sunt în lucru loturile 1 (progres fizic 78,6%) şi 2, de 17 km şi, respectiv, 24 de km.

În ceea ce priveşte construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti, după o licitaţie lansată în 2017, tronsonul Sibiu-Boiţa, de 13 km, a fost contractat în 2019, însă lucrările nu au putut să înceapă, întrucât este nevoie să se finalizeze proiectul tehnic şi să se emită autorizaţia de construire. Ministrul Lucian Bode dă asigurări că la începutul anului viitor vor demara lucrările la acest tronson.

De asemenea, Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a aprobat la data de 25 octombrie 2019 cererea de finanţare pentru proiectul 'Construcţia autostrăzii Sibiu - Piteşti Secţiunile 1, 4 şi 5', depus de CNAIR în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 şi a transmis proiectul la Comisia Europeană. Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în 5 secţiuni ce traversează 3 judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

Situația infrastructurii feroviare

În sectorul feroviar, a fost parafat contractul de finanţare aferent proiectului 'Reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată Cluj', în valoare totală de 62,534 milioane de lei, din care finanţare UE de 38,330 milioane de lei. Proiectul vizează reabilitarea structurilor de cale ferată aparţinând Regionalei de cale ferată Cluj, contribuind în acest mod la creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor, precum şi la sporirea gradului de siguranţă a transportului pe calea ferată.

Însă domeniul transporturilor nu înseamnă doar autostrăzi, iar CFR SA derulează importante proiecte de modernizare a reţelei feroviare care se adresează tuturor aspectelor: linii, instalaţii de semnalizare, instalaţii de tracţiune, instalaţii de telecomunicaţii, treceri la nivel, siguranţă, mediu etc. Astfel, în partea de vest a ţării, pe raza Sucursalei Regionalei CF Timişoara, în prezent sunt deschise 60 de şantiere pentru lucrări de mentenanţă executate în regie proprie, cu personal feroviar de specialitate.

De asemenea, se lucrează pe secţia Bucureşti - Ploieşti, între staţiile Buftea şi Periş, pentru creşterea vitezei de circulaţie la 140 km/h, lucrările fiind realizate în regie proprie, dar şi la repararea şi consolidare Podului Constanţa, stadiul fizic al lucrărilor fiind finalizat în proporţie de 32%.

Tot în 2019 au început lucrările la linia de cale ferată Gara de Nord-Otopeni, însă proiectul a fost contestat în instanţă.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA are în derulare proiecte de modernizare a 636 de poduri şi podeţe la nivelul reţelei feroviare, proiecte care beneficiază de finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF).

Dintre acestea, 416 de poduri şi podeţe sunt incluse în proiectele de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe Coridorul Rin-Dunăre (ramura nordică), de la Frontieră şi până la Sighişoara, unde viteza maximă de circulaţie a trenurilor de călători va creşte la 160 km/h.

Astfel, pe tronsonul Sighişoara - Coşlariu - Simeria (173 km), din totalul de 237 poduri şi podeţe, 164 de poduri/podeţe au fost finalizate, în curs de execuţie fiind lucrările pentru 73 de obiective. Pe tronsonul Simeria - km 614 (141 km) sunt în derulare lucrări de modernizare a 167 de poduri/podeţe, procentul de execuţie a lucrărilor la aceste obiective fiind de 21% la poduri şi 35% la podeţe, iar pe tronsonul km 614 (Radna) - Frontieră (42 km) lucrările de modernizare a celor 12 podeţe au fost finalizate.

De asemenea, în cadrul programului destinat exclusiv lucrărilor de modernizare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată, structurat în două etape, au fost incluse 219 de poduri şi podeţe de pe raza regionalelor de cale ferată Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa.

Ridicarea restricţiilor de viteză începând cu noul Mers al Trenurilor a fost o provocare pentru CFR SA, în condiţiile în care din 490 de restricţii câte erau la începutul anului au fost ridicate peste jumătate. Astfel, din noiembrie, nu mai există restricţii de viteză între Bucureşti şi Suceava şi nici pe Regionala Cluj, aici rămânând doar cele tehnologice. În consecinţă, trenul de la Bucureşti la Suceava face cu o oră mai puţin.

Totodată, s-au redeschis o serie de linii de cale ferată care au fost închise din cauză că nu au fost funcţional corespunzătoare, acestea fiind foarte importante în special pentru transportul de marfă, ca de exemplu linia de cale ferată de la Tg. Măgurele la Portul Măgurele.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui