Legea decorațiilor. Beneficiile pe care le obțin persoanele decorate cu „Steaua României”
Ordinul naţional "Steaua României" este cea mai înaltă decoraţie a României, fiind instituit pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român.
Este cel mai vechi Ordin naţional, avându-şi originile în perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), când a fost creat ''Ordinul Unirii''. Domnitorul s-a gândit încă din 1859 să creeze un Ordin naţional românesc, având ca model "Legiunea de Onoare" instituită în Franţa de către Napoleon I.
Reprezentantul Principatelor Unite la Paris, Vasile Alecsandri, a cerut permisiunea împăratului Napoleon al III-lea ca oficialii francezi să poată fi recompensaţi şi să poată purta viitorul Ordin românesc. Propunerea sa a fost acceptată, scăpându-se însă din vedere faptul că, potrivit normelor de drept internaţional, Principatele Unite nu puteau institui un sistem onorific deoarece se aflau sub suzeranitate otomană.
Vasile Alecsandri a propus crearea Ordinului "Jerbei de Aur", care urma să-i recompenseze pe românii şi pe străinii care aduseseră servicii Principatelor Unite, iar ulterior Comisia Centrală a schimbat numele în "Ordinul Crucea Unirii" sau, pe scurt, "Ordinul Unirii". Acest demers a întâmpinat opoziţia categorică a Imperiului Otoman şi a Imperiului Austriac, iar proiectul a fost amânat pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.
În anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului român la Paris să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea realizării decoraţiilor. Casa Kretly din Paris a prezentat un model care a fost acceptat de domnitor şi, ca atare, s-a efectuat o comandă pentru 1.000 de exemplare ale Ordinului. Modelul propus de Casa Kretly era o cruce repetată, emailată albastru. Panglica Ordinului era din rips roşu cu două dungi albastre pe margine. Deoarece ţara avea statut de stat vasal al Imperiului Otoman, domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a putut institui şi acorda Ordinul, ca atare l-a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropiaţi.
Acest Ordin a servit drept model pentru prima distincţie oficială acordată de statul român independent, Ordinul naţional "Steaua României", instituit de domnitorul Carol I pe data de 10 mai 1877, după proclamarea independenţei.
De atunci şi până în ianuarie 1948, când a fost abrogat, Ordinul ''Steaua României'' (ale cărui însemne au variat de-a lungul timpului) a fost cea mai reprezentativă distincţie a României. El a fost abrogat după proclamarea Republicii Populare Române, purtarea acestei distincţii fiind interzisă.
După revoluţia din decembrie 1989, s-a pus problema reinstituirii celui mai vechi Ordin naţional - ''Steaua României''. În 1993, Comisia specială a Camerei Deputaţilor a luat în discuţie problema modificării sistemului de distincţii aflat în uz în perioada 1948-1989. În iunie 1998, Guvernul României a înaintat Camerei Deputaţilor, Ordonanţa de Urgenţă nr. 11/1998 pentru instituirea Ordinului ''Steaua României''. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 11/1998 prin care s-a instituit Ordinul naţional "Steaua României" a fost aprobat, în decembrie 1998, de plenul Camerei Deputaţilor, iar la 3 martie 1999, de plenul Senatului României
Potrivit Legii nr.77 din 7 mai 1999, se aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.11 din 25 iunie 1998 pentru instituirea Ordinului ''Steaua României'', publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.236 din 29 iunie 1998, titlul Ordonanţei de urgenţă este "Ordonanţa de urgenţă pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României". Potrivit Articolului 1, se reinstituie Ordinul naţional "Steaua României", cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român. Unităţilor militare le poate fi conferit acest Ordin pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război. De asemenea, poate fi conferit şi cetăţenilor străini pentru contribuţia lor deosebita la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi de prietenie cu România sau pentru fapte şi servicii excepţionale aduse statului şi poporului roman.
Ordinul naţional ''Steaua României'' se conferă prin decret de către preşedintele României. Conform Articolului 3, Ordinul naţional ''Steaua României'' poate avea maximum 3.650 de membri, grupaţi în 6 grade, cu însemne diferite pentru civili, militari şi de război. În ordine crescătoare, cele 6 grade sunt: Cavaler; Ofiţer; Comandor; Mare ofiţer; Mare cruce; Colan. Membrii ordinului sunt numiţi pe viaţă şi, indiferent de gradul primit, ei poarta titlul generic de cavaler al Ordinului naţional ''Steaua României''. Ei beneficiază de onorurile militare acordate ofiţerilor Armatei Române.
Retragerea decoraţiilor celor care au condamnări penale atrage pierderea unor numeroase beneficii. Cel mai puternic este locul de veci gratuit, a spus fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
"Cel mai puternic este locul de veci. Cei care au Steaua României primesc la moarte loc de veci gratuit.
Dar legea spune că în limita locurilor disponibile. Mai beneficiază de onoruri militare la înmormântare. Se trag şapte focuri de armă, vine armata, cu sicriul pe umăr, cu steagul naţional. Sunt mai multe beneficii. Pot să participe la diverse manifestări, trebuie să fie băgaţi în seamă când sunt manifestări naționale. Plus că se laudă cu ele.
Nu se mai dă scutire de impozit. Pe vremea lui Ceaușescu se dădea scutire de impozit, acum nu se mai dă", a declarat Augustin Zegrean, la un post tv.
Potrivit Legii nr.29 din 31 martie 2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României , la categoria ''Ordine'' se înscriu Ordinul ''Steaua României'', Ordinul ''Serviciul Credincios'' şi Ordinul ''Pentru Merit''.
Ordinul naţional ''Steaua României'' se conferă cetăţenilor români începând cu gradul de Cavaler, care determină admiterea în ordin. Conferirea gradelor superioare se face ca urmare a existenţei unor noi merite ale persoanelor decorate. Pentru gradul de Cavaler este prevăzut un număr de 2.000 de membri (din cei 3.650), din care 1.700 pentru civili şi 300 pentru militari.
Însemnul gradului de Cavaler are diametrul de 40 mm şi culoarea naturală a argintului. Medalionul central are diametrul de 11 mm, iar bordura de 2 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 1,5 mm. Stema României, ştanţată în metal, are înălţimea de 8 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 sunt aurite şi au înălţimea de 2,5 mm. Cununa ovală din frunze de laur şi stejar, emailată verde, are diametrele exterioare de 23 şi 13 mm, iar diametrele interioare de 10 x 7 mm. Inelul circular prin care se petrece panglica are un diametru exterior de 15 mm. Panglica gradului este de 40 mm, iar dungile marginale albastru închis sunt late de 3 mm, cele interioare, şi de 2 mm, cele exterioare; în partea ei aparentă, panglica este înaltă de 50 mm. Însemnul gradului se poartă pe partea stângă a pieptului.
Cea mai recentă decorare cu Ordinul naţional "Steaua României" în grad de Cavaler a avut loc la 15 ianuarie 2016, când preşedintele Klaus Iohannis a conferit acest ordin dirijorului Cristian Mandeal.
Printre personalităţile decorate cu Ordinul naţional "Steaua României" în grad de Cavaler se numără: academicienii Bogdan C. Simionescu, Florin Gheorghe Filip, Gheorghe Benga, Emil Burzo, Leon Dănăilă, Solomon Marcus, Nicolae Panin, Marius Sabin Peculea, Ioan-Aurel Pop, Dumitru Radu Popescu, Nicolae N. Săulescu (decembrie 2015), Dan Mircea Enescu (2015), actriţa Stela Popescu (2015), generalul Anghel Iordănescu, antrenor de fotbal (2014), actriţa Tamara Buciuceanu-Botez (2014), maestrul Szoby Cseh (2014, conferit post-mortem), generalul-locotenent în retragere Nicolae-Victor Goanţă, preşedinte al Asociaţiei Invalizilor de Război şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război (Ordinul Naţional "Steaua României" - în grad de Cavaler cu însemn pentru militari, 2013), antrenorul Mircea Lucescu (2013), soprana Ella Urmă (2010), realizatoarei emisiunii "Tezaur folcloric" Marioara Murărescu (2009), actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (2008), preşedintele României Klaus Iohannis (2007 - pentru contribuţia la programul "Sibiu - Capitală Culturală Europeană"), regizorul Cristian Mungiu (2007), criticul şi istoricul literar Romul Munteanu (2005), actorul Ştefan Radof (2004), cântăreţul Gică Petrescu (2003), acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici (2003), acad. Dan Berindei (2002), maestrul Tudor Gheorghe (2002), criticul şi istoricul literar Constantin Ciopraga (2002), dirijorul şi muzicianul Emanuel Elenescu (2001), actorul, eseistul şi regizorul de teatru Dan Puric (2000), regizorul Victor-Ioan Frunză (2000) ş.a.
Printre cele mai recente decorări cu acest ordin ale unor personalităţi străine amintim decorarea psihologului suedez Hedi Fried: "în semn de profund respect pentru suferinţele îndurate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, pentru contribuţia deosebită avută la promovarea valorilor toleranţei şi la mai buna cunoaştere a istoriei Holocaustului - o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască" (16 aprilie 2015), precum şi a unor oficiali ai Sfântului Scaun - monseniorul Marcel Smejkal, consilier de Nunţiatură, Secretariatul de Stat, şi monseniorul Guillermo Javier Karcher, ceremonier pontifical, Secretariatul de Stat (30 aprilie 2015).
