Ce va face Rusia după cererea de restituire a tezaurului: ”Putin știe că vom căuta acest tezaur, că România nu va renunța”
Parlamentul European cere Rusiei să restituie integral tezaurul României, pe care și l-a însușit ilegal în primul război mondial. Acesta include peste 91 de tone de aur, colecții regale de bijuterii și monede rare, dar și alte bunuri de patrimoniu.
Comisia Europeana a declarat că va face tot posibilul să sprijine acest demers.
Rezoluția din Parlamentul European a fost susținută de toate grupurile politice din țară, iar deputații europeni consideră că refuzul Rusiei de a restitui integral României tezaurul național este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur.
Traian Băsescu, europarlamentar: „Există un document prin care guvernul țarist de la momentul la care s-a făcut predarea garantează transportul, depozitarea și returnarea acetui tezaur, inclusiv a acestei rezerve de aur. Am vorbit când am făcut vizita la Moscova și mi-a spus că nu se găsește, ăsta e răspunsul lui Putin. Putin știe că vom căuta acest tezaur, că România nu va renunța la el”.
Iniţiativa a fost luată în contextul în care Uniunea Europeană a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa.
Eugen Tomac, europarlamentar, inițiatorul rezoluției: "Este un pas istoric, aș putea spune, în acest subiect și eu cred că nu avem dreptul să tăcem, trebuie să ne cerem drepturile și să ne găsim aliații cei mai potriviți pentru a soluționa acest litigiu”.
Tezaurul României a fost trimis în Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu garanția explicită în acordurile bilaterale oficiale că va fi restituit integral. Este vorba de 91,5 tone de aur din rezervele BNR, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei teritoriului naţional.
După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat, în mare parte, înapoierea acestuia.
Cosmin Popa, istoric: „În momentul de față sunt 2 mari momente, ambele punctate de evenimente politice importante în care Rusia a fost de acord să returneze o parte a valorilor. Primul dintre ele s-a înregistrat în 1935. Autoritățile sovietice au decis să facă acest gest de bună voință și să returneze ceea ce ei au pretins că sunt osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir împreună cu mai multe lăzi conținând multe dintre ele documente de arhivă, bancnote vechi scoase din uz, corespondență. Un al doilea episod, pe fondul unor tensiuni între lagărul comunism Uniunea Sovietică a luat decizia pentru îmbunătățirea relațiilor cu România comunistă returnării valorilor istorice, fostei colecții a muzeului Antichității care avea în centru celebra cloșcă cu pui.”
Din 2003 există și o comisie mixtă româno- rusă, mandată să discute despre restituirea tezaurului.
În 2019, partea rusă a recunoscut cererea României, doar că nu s-a întâmplat nimic concret. Tocmai de accea, prin rezoluția adoptată la Strasbourg, europarlamentarii cer implicarea Comisiei Europene, inclusiv să devină partener al țării noastre în discuții.
Comisia ne-a spus că ne sprijină demersurile, însă dacă va veni cu o propunere concretă, vom vedea în perioada următoare.
