APIA critică suspendarea programului „Rabla”: „Lovitură directă în industria auto și în economia națională”
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) avertizează că suspendarea programului „Rabla” 2025 afectează grav stabilitatea pieței auto și erodează încrederea cetățenilor în autorități.
Reprezentanţii APIA "condamnă această decizie politică de ultim moment, care loveşte direct în industria auto şi, implicit, în economia naţională, într-un moment în care sunt vitale măsuri de stimulare, nu de stagnare".
"Înţelegem constrângerile bugetare şi necesitatea ajustărilor fiscale, însă coerenţa şi predictibilitatea politicilor publice stau la baza încrederii mediului privat şi a cetăţenilor în instituţiile statului şi în angajamentele deja asumate pentru asigurarea calităţii vieţii, siguranţă rutieră, reducerea poluării şi protecţia mediului. Suspendarea Programului Rabla Auto 2025 survine după cea mai lungă întârziere din istoria iniţiativei şi după o lansare etapizată care a creat deja confuzie şi neîncredere în rândul solicitanţilor. Efectele negative ale acestei amânări de peste 5 luni a programului se văd deja în piaţă: înmatriculările de autoturisme au scăzut cu 32,4%, în mai 2025, faţă de aceeaşi lună din 2024, generând un recul de 12% pe întreg anul, iar vehiculele electrice au înregistrat un declin de 41,2% în primele cinci luni din 2025, faţă de perioada similară a anului trecut, situând România pe ultimul loc în UE la acest capitol", menţionează organizaţia.
Care ar fi consecințele
Potrivit asociaţiei de profil, printre consecinţele vizibile imediat, dar şi pe termen lung, se numără: lipsa de predictibilitate legislativă şi financiară subminează planificarea strategică a companiilor din sectorul auto (producători, importatori, dealeri, finanţatori etc.), cu un impact negativ asupra contractelor legate de programul Rabla Auto aflate deja în derulare (stocuri dimensionate în funcţie de calendarul anunţat, campanii de promovare deja bugetate, resurse mobilizate pentru procesarea cererilor etc); compromiterea obiectivelor naţionale şi europene de mediu - reducerea emisiilor şi înnoirea parcului auto sunt obiective asumate inclusiv prin PNRR şi prin alte angajamente internaţionale; demotivarea consumatorilor, scăderea interesului pentru mobilitate electrică şi risc de abandon a tranziţiei către electro-mobilitate în ţara noastră, în opoziţie cu realitatea internaţională.
"Suspendarea finanţării prin programul Rabla Auto 2025 loveşte direct în pilonii industriei auto - de la lanţurile de producţie şi import până la reţeaua de distribuţie. Este inacceptabil ca politicile de mediu şi de dezvoltare economică să devină instrumente de negociere politică, generând consecinţe grave atât la nivelul companiilor, dar în special al beneficiarilor persoane fizice, cea mai vulnerabilă categorie vizată de retragerea ecotichetelor. APIA solicită reluarea urgentă a finanţărilor, printr-un parteneriat real între autorităţi şi consumatori", a declarat, în acelaşi comunicat, preşedintele APIA, Dan Vardie.
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat, miercuri, într-un comunicat de presă, că, până la formarea noului guvern, suspendă lansarea tuturor programelor de finanţare, inclusiv lansarea sesiunii "Rabla" pentru persoane fizice, programată pentru joi, 19 iunie, la ora 10:00.
"Negocierile din ultimele zile în ceea ce priveşte constituirea unui nou guvern au scopul de a aduce echilibru şi stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcţie de nevoile actuale ale populaţiei. AFM îşi va păstra poziţia şi va promova finanţarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calităţii vieţii oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare şi înţelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca priorităţile guvernului să poată fi onorate", a declarat, în comunicatul citat, preşedintele AFM, Florin Bănică.
În acest context, AFM suspendarea sesiunilor de finanţare "este necesară pentru ca noile priorităţi guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil şi transparent".
