„Înapoi în mine”, partea a III-a. Un reportaj de Rareș Năstase. Nu exportul de concentrate scoase direct din mină este cheia valorificării zăcământului, ci obținerea unor produse procesate pe plan local.  

Specialiștii spun că nu prea mai avem instituții de stat care să facă asta, dar România poate face parteneriate serioase public-privat, din care economia noastră să aibă de câștigat.

Săcărâmb, Hunedoara, a fost epicentrul mineritului european și aici a fost inființată, la sfârșitul secolului al 19-lea, prima școală de ingineri mineri din Sud-Estul Europei.

Se estimează că necesarul anual de telur la nivel mondial ar fi de peste 500 de tone, iar cererea s-ar putea dubla în următorii ani. Iar geologii spun că în zona Săcărâmb-Certej sunt perimetre foarte bogate în telur, care practic dublează valoarea conținutului de aur din zăcământ. Ba mai mult, telurul ar putea fi obținut ușor de la suprafață, din locuri în care s-ar afla în cantitate mai mare chiar decât în galeriile de mină.

Prof. dr. Gheorghe Popescu, prof de geologie: Acolo e în halde, nu se știa de el și poate fi scos ușor cu escavatorul cu lopata.

Liviu Balaj este ultimul director de la întreprinderea minieră, care avea 2 unități mari, la Certej, de care a aparținut și Săcărâmbul.

Liviu Balaj, fost director: Prima fază, am putea scoate din halzi iazuri. Noi scoteam ce se cerea atunci, aur, argint, plumb și zinc, dar aici sunt mult mai multe.

Astăzi, exploatarea de la Certej este blocată printr-o decizie a instanței de judecată, după ce mai multe ONG-uri s-au opus proiectului. În septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj-Napoca a blocat, printr-o sentinţă definitivă, din care urmau să fie scoase, timp de 16 ani în jur 63 de tone de aur şi alte 375 de tone de argint, valoarea zăcământului fiind estimată la două miliarde de euro. Magistraţii au anulat și Planul Urbanistic Zonal emis încă din 2010 de Consiliul Local al comunei, dar și Avizul de mediu, din același an.

Petru Câmpian, primarul comunei Certej:Au mai generat un dosar, prin care o asociație a revendicat niște drepturi de proprietate, asupra unor terenuri.

Zăcământul de la Certej a fost trecut din domeniul statului, către o asociere dintre o companie canadiană, cu 80% din acțiuni și cu partea de investiții, și compania de stat Minvest Deva, căreia i-ar fi revenit doar 20% din acțiuni. Foștii ingineri minieri ai statului român lucrează acum pentru compania cu proiectul blocat. Declară că situația de la Certej, dar și de la Roșia Montană, unde e vorba de același joint-venture româno-canadian, va alunga alți potențiali investitori, dacă guvernanții nu își vor asuma, pe viitor, un parteneriat serios, de durată.

Călin Vedinaș, inginer minier:Am și colegi care au plâns că nu s-a avizat actul. Toate sterilele vor rămâne ca bun al statului român, nicidecum nu dispar de acolo.

La Ditrău, în Harghita, se fac prospecțiuni lângă o mină închisă care a devenit adăpost pentru animale. O firmă privată are, din 2017, licență de explorare în zonă. În subteran sunt 42 de galerii, pe 130 de kilometri, și o cercetare a pornit pe 9 din aceste galerii. Practic compania finanțează săpăturile, prelevarea și analiza probelor, însă, culmea, tot statul român, prin intermediul unei instituții, face cercetarea. E vorba de Radioactiv Mineral Măgurele, societate din portofoliul ministerului Energiei. Lucian Dogaru e director și apare într-un film de prezentare al firmei private.

Așadar, o mină de pe urma căreia, statul român ar putea câștiga foarte mult, dacă s-ar așeza la masa negocierilor, iar acestea s-ar face serios și echitabil.

Lucian Dogaru, director Radioactiv Mineral Măgurele: „Se pot crea capacități de procesare în România, care să respecte toate cerințele de mediu.”

Rodica Măria Trip, director mină:Pentru fiecare zăcământ în parte trebuie făcută o analiză foarte corectă, și să îi chemăm pe cei care se pricep.

Lucian Dogaru, director Radioactiv Mineral Măgurele:Regim open source să indicăm acele entități.

Mult minereu concentrat de la noi pleacă, neprelucrat, către țări cum este China, și abia acolo e valorificat la prețul maxim, de la cotația bursieră. E și cazul cuprului pe care statul român îl extrage de lângă Abrud, județul Alba, prin intermediul societății de stat, CUPRUMIN. În același județ, dar la Zlatna, oraș apropiat de Abrud, primarul spune că mult mai important ar fi ca în zonă să funcționeze o unitate de prelucrare a cuprului, care nu doar că oferă locuri de muncă, ci oferă statului posibilitatea de a scoate un profit mare, de pe urma exploatărilor.

Silviu Ponoran, primar Zlatna: Astăzi ar trebui să prelucrăm musai noi, românii.”

Astăzi, fosta uzină Ampelum Zlatna nu mai există, combinatul a fost închis în 2003. Prin 1996 a început o perioadă nefastă, în care a existat un regres al cotației cuprului la Bursa din Londra, unde se tranzacționa cu doar 1300 de dolari tona, iar noi îl produceam cu un cost dublu. Doar că erau alte vremuri, nu ca cele de acum, când tona de cupru a sărit de 9600 de dolari, cel mai mare preț din ultimul deceniu.

Silviu Ponoran, primar Zlatna: Despre procesarea cuprului, împreună cu directorul de la Cuprumin, pe PNRR am scris o fișă.

Florin Spătaru, ministrul Economiei: Cuprul e o altă materie importantă.

Silviu Ponoran, primar Zlatna:În momentul în care îl faci cupru catodic, deja ai profit mai mare.

România stă bine și la capitolul rezerve de cuarț. La Uricani, Hunedoara, se spune că ar fi cel mai pur cuarț din Europa. Cea mai vestică localitate din Valea Jiului are sus, pe dealul Șiglăului, un zăcământ valoros, evaluat, după unele estimări, la 45 de milioane de euro. Edilul din Uricani ne vorbește despre exploatarea făcută aici, în trecut.

Danuț Buhăescu, primar la Uricani:În cuarțul ăsta s-au făcut candelabrele din Casa Poporului.”

Semiconductorii sunt componenta principală a microcipurilor. În prezent, Taiwan este cel mai mare producător de semiconductori din lume, urmat de Coreea și Japonia. În China, însă se produc cele mai multe microcipuri, iar țara cumpără semiconductori din toată lumea. Se produc anual, în jur de 125 de microcipuri pentru fiecare persoană de pe planetă, pentru că le găsim în mai toate produsele cu componente electronice. În fiecare an, industria microcipurilor are venituri de peste 450 de miliarde de dolari. Cât timp nu există resurse de materie primă, cum este și cuarțul, se extinde criza microcipurilor, pe plan mondial.

Danuț Buhăescu, primar la Uricani:Una din firmele care au venit a spus că ar face fabrică.”

România ar putea deveni unul din marii jucători de pe piața materialelor critice, dar are și importante zăcăminte de combustibili fosili. Dacă știe să își joace corect cartea și va rezolva problemele de mediu, statul român ar putea obține câștiguri fabuloase, prin valorificarea resurselor pe care, acum, le ține sub secret de serviciu.

Florin Spataru, ministrul Economiei: Aceste resurse trebuie utilizate în beneficiul economiei românești.”

Rodica Maria Trip, director mină: Sunt de acord că e ultimul ceas, dar cu cine, cu acești oportuniști politici?

Sunt vremuri în care Uniunea Europeană cere diversificarea furnizorilor de materii prime rare, dar pretinde și independență energetică mai mare și dezvoltarea unităților de producție în statele membre. Noi am închis mineritul, haotic, abandonând rezerve importante, omologate și punând metalurgia pe butuci. Avem resurse, avem potențial, și cel puțin declarativ, avem și voință.