România, campioana UE după proporția tinerilor care nici nu învață, nici nu lucrează - date Eurostat
Aproape 20 la sută din tinerii români cu vârsta între 15 și 29 de ani nu urmează nicio formă de învățământ, nu sunt angajați, și nu sunt implicați în formarea profesională, relevă datele publicate vineri de Eurostat.
În România, așa-numiții NEETs (Not Engaged in Education, Employment or Training) sunt cu mult peste media UE de 11,7 la sută, și de aproape cinci ori mai mulți decât în Țările de Jos, unde proporția tinerilor fără ocupație este de doar 4,2 la sută.
Datele Eurostat arată că, în 2022, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propusă pentru anul 2030, respectiv o proporţie a NEETs de 9%: Ţările de Jos (4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) şi Irlanda (8,7%).
În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerilor de sex feminin și masculin. Astfel, anul trecut, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,5%.
În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 3,8% în rândul tinerilor şi 4,6% în rândul tinerelor.
În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Italia (17,7%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (25,4%).
La nivelul UE, proporţia tinerilor care care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în 2022 comparativ cu 2021. De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,3 puncte procentuale, de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022.
Cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2012 şi 2022 a fost înregistrată în Irlanda (minus 12,9 puncte procentuale), urmată de Grecia (minus 11,4 puncte procentuale), Bulgaria (minus 9,6 puncte procentuale) şi Spania (minus 9,5 puncte procentuale).
Însă există şi două state membre unde proporţia de NEETs a crescut între 2012 şi 2022: Austria (creştere de 0,9 puncte procentuale) şi România (creştere de 0,5 puncte procentuale).
