Primul raport anual al Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în UE. De ce este criticată România

30-09-2020 16:19

Steagul UE

Comisia Europeană a publicat miercuri primul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană.

Angajamentul guvernului român privind reluarea ritmului reformei a dus la scăderea tensiunilor în sistemul judiciar

CE critică Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale

România, criticată din același motiv, alături de Bulgaria, Croaţia şi Slovacia

Mai multe amendamente la legile justiţiei din 2018-2019 în România continuă să ridice îngrijorări

Distribuirea fondurilor pentru publicitatea de stat în România, instrument pentru interferenţa statului în media

Raportul, prezentat de vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă Vera Jourova şi comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, a fost realizat cu ajutorul contribuţiilor din partea fiecărui stat membru şi abordează atât evoluţiile pozitive, cât şi cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE.

Raportul constată existenţa unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuşi provocări importante în această privinţă. De asemenea, documentul examinează evoluţiile pe care le-au antrenat măsurile de urgenţă luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Potrivit vicepreşedintei CE Vera Jourova, raportul evaluează patru teme principale, extrem de importante pentru respectarea statului de drept - sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.

Potrivit Verei Jourova, raportul anual al CE privind statul de drept are drept scop extinderea setului de instrumente ale UE, prin adăugarea unui nou instrument cu rol preventiv. În plus, raportul îşi propune să lanseze o dezbatere cu toate părţile interesate şi să pună bazele unei culturi a supremaţiei legii în întreaga UE.

La rândul său, comisarul european Didier Reynders a spus că raportul vizează protejarea statului de drept, dar şi promovarea unei culturi a statului de drept în ţările membre. ''Dacă statul de drept nu este respectat în ţările membre, cum putem cere acest lucru ţărilor candidate, de exemplu?'', a afirmat reprezentantul CE în conferinţa de presă.

El a subliniat că subiectul statului de drept priveşte întreaga Uniune Europeană, nu doar anumite ţări membre.

În privinţa independenţei sistemului judiciar, Reynders a remarcat că raportul constată că unele state membre fac eforturi pentru consolidarea acesteia, în timp ce în alte ţări membre această independenţă este supusă unor provocări şi riscuri semnificative.

 

Angajamentul guvernului român privind reluarea ritmului reformei a dus la scăderea tensiunilor în sistemul judiciar

 

 

Guvernul român a continuat în 2020 să-şi afirme angajamentul privind restabilirea ritmului reformei justiţiei după regresele din 2017-2019, iar acest lucru a dus la scăderea semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, indică raportul Comisiei Europene.

Documentul aminteşte că, de la aderarea României la UE în 2007, reformele din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), cadru important pentru îndeplinirea celor patru condiţionalităţi stabilite.

„Recentele numiri în noile conduceri ale parchetelor principale ar putea deschide calea pentru continuarea eficientă a activităţii de punere sub acuzare. Totuşi, progresele în vederea amendării legislaţiei respective au fost amânate ca urmare a pandemiei de COVID-19 combinate cu apropiatele alegeri naţionale. Măsurile controversate cu impact asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie puse în aplicare, precum Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ce are ca sarcină exclusivă urmărirea în justiţie a infracţiunilor comise de către judecători şi procurori. Implementarea continuă a acestor măsuri sporeşte incertitudinea pentru funcţionarea sistemului de justiţie, în special prin efectul lor combinat. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot, de asemenea, afecta negativ resursele umane din interiorul sistemului de justiţie, cu implicaţii pentru eficienţa sa”, arată raportul citat.

Documentul reţine faptul că România are un cadru naţional strategic anticorupţie cuprinzător, bazat pe participarea largă a actorilor instituţionali de la nivel local şi naţional. În pofida progreselor ţării noastre în combaterea corupţiei în ultimul deceniu, provocările întâmpinate de sistemul judiciar în 2017-2019 au ridicat semne de întrebare privind durabilitatea reformelor anticorupţie.

„Chiar dacă actualul context politic înseamnă mai puţină confruntare, instituţii-cheie se confruntă cu un mediu plin de provocări, cu consecinţe pentru implementarea cadrului legal şi pentru capacitatea instituţională”, avertizează raportul executivului UE.

Conform documentului, amendamentele în curs la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sporesc incertitudinea legată de eficienţa cadrului juridic anticorupţie, iar de aceea este important să fie găsite soluţii politice şi juridice care să răspundă deciziilor esenţiale ale Curţii Constituţionale.

„Actualul guvern a arătat un angajament reînnoit pentru a face progrese în partea preventivă prin cuprinzătoarea Strategie naţională anticorupţie”, se mai arată în raport.

 

CE critică Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale

 

 

Comisia Europeană a criticat Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale, oferindu-le astfel muniţie celor care presează pentru suspendarea celor două state de la finanţări până când vor consolida libertatea presei şi a justiţiei, transmite Reuters.

Primul raport al Comisiei Europene referitor la deficienţe la nivelul UE în ce priveşte statul de drept a fost publicat în contextul în care Uniunea a decis să condiţioneze accesul la finanţare europeană, inclusiv la cele 750 miliarde de euro din fondul de relansare după pandemie, de respectarea standardelor democratice.

Raportul constată de asemenea provocări în ce priveşte independenţa mass-media şi lupta împotriva corupţiei, notând că pandemia a servit ca un 'test de stres' pentru rezilienţa democratică a Celor 27.

'Reformele justiţiei din Polonia începând din 2015 au fost o sursă majoră de controversă', afirmă raportul, notând despre Ungaria că 'direcţia schimbării a ridicat preocupări serioase' în ce priveşte independenţa justiţiei.

'Uniunea Europeană a fost creată şi ca un antidot la (...) tendinţe autoritare', a subliniat comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.

 

România, criticată din același motiv, alături de Bulgaria, Croaţia şi Slovacia

 

În raportul Comisiei, Bulgaria, România, Croaţia şi Slovacia sunt la rândul lor criticate pentru deficienţe în asigurarea independenţei tribunalelor. Documentul denunţă totodată scandalurile de corupţie din Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Cehia, Ungaria şi Malta.

Pe de altă parte, raportul apreciază că unele din măsurile de urgenţă ale guvernelor împotriva epidemiei au mers prea departe în ce priveşte restricţiile impuse presei şi societăţii civile.

Tot miercuri, o majoritate de state membre a aprobat propunerea preşedinţiei germane în exerciţiu a Consiliului UE despre mecanismul de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept.

Acesta va sta la baza negocierilor care vor începe luna viitoare cu Parlamentul European cu privire la măsurile ce vor guverna acordarea celor 1,8 trilioane de euro din fondul de relansare şi din viitorul buget comunitar din 2021-2027.

Potrivit unor surse, Polonia şi Ungaria s-au opus propunerii, spunând că aceasta se îndepărtează de ceea ce au convenit liderii statelor UE în luna iulie. Suedia, Finlanda, Danemarca, Belgia şi Olanda au cerut, între timp, condiţii mai aspre în privinţa respectării statului de drept.

Această poziţie este împărtăşită de majoritatea eurodeputaţilor, de al căror acord este nevoie pentru acordarea finanţărilor.

„Va fi o negociere foarte, foarte dificilă şi dură”, a spus pentru Reuters eurodeputatul finlandez Petri Sarvamaa, membru al PPE.

Încercările Uniunii de a forţa Varşovia şi Budapesta să-şi schimbe abordarea faţă de statul de drept au eşuat în mare parte până acum. Cele două se protejează reciproc de sancţiuni majore datorită faptului că UE are nevoie în prezent de unanimitate pentru a suspenda dreptul de vot al unui stat.

Un număr de circa 40 de experţi în drept comunitar au scris în această săptămână Comisiei pentru a-i cere să acţioneze în ce priveşte situaţia justiţiei poloneze.

„Statul de drept în Polonia nu este doar atacat. El este distrus în văzul lumii”, au scris ei.

Ungaria a ameninţat cu veto dacă finanţarea sa europeană va fi în pericol.

„Aceasta nu este domnia legii; aceasta este domnia şantajului”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a guvernului de la Budapesta.

 

Mai multe amendamente la legile justiţiei din 2018-2019 în România continuă să ridice îngrijorări

 

 

Mai multe amendamente la legile justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul despre România din primul raport privind statul de drept în Uniunea Europeană publicat miercuri de Comisia Europeană.

La partea privitoare la sistemul de justiţie din România, documentul notează că „au fost identificate probleme majore prin crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), sistemul de răspundere civilă a judecătorilor şi procurorilor, schemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie şi statutul şi numirea procurorilor din funcţii înalte”.

„De la început, implementarea lor a confirmat îngrijorările legate de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor, precum şi asupra independenţei, eficienţei şi calităţii sistemului judiciar”, atrage atenţia CE.

Raportul Bruxellesului subliniază de asemenea că "implementarea prelungită a modificărilor la legile justiţiei creează o tot mai mare nesiguranţă pentru funcţionarea sistemului de justiţie".

„Deşi şi-a exprimat disponibilitatea de a dialoga cu părţile judiciare şi politice pentru a anula măsurile controversate, actualul guvern a subliniat totodată că situaţia politică din prezent nu oferă condiţiile bune pentru obţinerea unui consens larg şi a majorităţii necesare în parlament pentru a asigura sprijinul pentru reforme comprehensive”, se menţionează în document, care mai precizează că „este puţin probabil ca astfel de reforme să fie adoptate înainte de organizarea de noi alegeri parlamentare”.

În acest context de „nesiguranţă”, amplificată şi de „diviziunile puternice din sistemul de justiţie cu privire la soluţiile care ar trebui propuse pentru modificarea legilor justiţiei”, activitatea recentă a Consiliului Superior al Megistraturii „a fost marcată de diviziuni interne şi controverse”, deşi, conform funcţiilor sale, „ar fi trebuit să aibă un rol conducător şi să construiască un consens”.

Raportul subliniază de asemenea că „percepţia asupra independenţei sistemului judiciar în rândul populaţiei este scăzută, iar trendul din ultimii ani a fost unul descrescător”. Nivelul este de 37%, considerat a fi unul scăzut în rândul publicului general, şi de 53%, considerat a fi unul mediu, în rândul companiilor.

„În ambele cazuri, motivul cel mai des invocat pentru percepţia privind absenţa independenţei sistemului judiciar este legat de interferenţa sau presiunea din partea guvernului şi a politicienilor”, evidenţiază Comisia Europeană.

Raportul atrage atenţia că, „în ciuda criticilor ample”, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie rămâne în vigoare.

„Deşi autorităţile şi părţile interesate raportează că, din octombrie 2019, secţia a oprit practica de retragere a apelurilor, iar numărul cazurilor iniţiate împotriva magistraţilor a scăzut, rămân îngrijorări că ea poate fi folosită ca instrument de a pune presiune asupra magistraţilor”, conform CE.

Raportul notează de asemenea că în 2019 au fost numiţi noi şefi la serviciile de procuratură, dar că există în continuare „îngrijorări de durată privind procedura de numire şi de demitere a procurorilor din funcţii înalte”.

Comisia Europeană atrage atenţia că, în timp ce noul procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost numit în urma unui aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general şi procurorul-şef al DIICOT au fost numiţi în ciuda unui aviz negativ al CSM.

„Această situaţie evidenţiază deficienţele de durată expuse anterior de Comisie care, în contextul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare - n.r.), a subliniat nevoia unei proceduri de numire mai solide şi independente, şi faptul că o soluţie sustenabilă poate fi cel mai bine obţinută cu sprijinul Comisiei de la Veneţia”, se menţionează în document.

CE reaminteşte totodată că demiterea în 2018 a fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost analizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis că România a încălcat dreptul la un proces corect şi dreptul la libertatea de expresie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Raportul mai notează că amendamentele la legea statutului judecătorilor şi procurorilor au schimbat regulile privind răspunderea civilă a judecătorilor.

Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra creşterii deficitului de resurse umane în sistemul de justiţie. „În decembrie 2019, peste 12% dintre poziţiile de judecători şi aproape 20% dintre poziţiile de procurori erau vacante”, se menţionează în raport, care adaugă faptul că există îngrijorări că lipsa de personal din sistemul judiciar ar putea deveni tot mai mare odată ce noua schemă de pensionare anticipată pentru judecători va intra în vigoare.

Crearea Managementului Strategic în domeniul justiţiei nu a produs rezultatele aşteptate, adaugă Bruxellesul, care mai observă că România are un nivel general bun de digitalizare a justiţiei, iar eforturile de dezvoltare a acestui aspect continuă.

„Per total, sistemul de justiţie gestionează dosarele în mod eficient”, mai arată raportul, care notează că, în 2018, durata procedurilor în tribunalele de primă instanţă în procesele civile şi comerciale a scăzut uşor faţă de 2017, rămânând aproape neschimbată pentru procesele administrative.

„Amendamentele legislative care afectează resursele umane ar putea îngreuna eforturile României de a reduce lungimea procedurilor judiciare”, se mai menţionează în document.

 

 

Distribuirea fondurilor pentru publicitatea de stat în România, instrument pentru interferenţa statului în media

 

 

Distribuirea într-o manieră discreţionară a fondurilor pentru publicitatea de stat în România este un instrument folosit de autorităţile statului pentru a interfera în media, în special la nivel local, relevă raportul Comisiei Europene.

Raportul, prezentat de vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă Vera Jourova şi comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, evaluează patru teme principale, extrem de importante pentru respectarea statului de drept - sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.

Documentul evidenţiază că publicitatea de stat este folosită în România şi ca o metodă pentru interferenţa statului, în această privinţă Monitorul privind Pluralismul Media 2020 (MPM 2020) indicând un risc ridicat pentru pluralismul media.

„Media poate fi predispusă la presiuni politice, întrucât în mare parte lipsesc măsurile de protecţie legală pentru independenţa editorială, separat de unele regulamente interne la nivel de redacţie sau publicaţie”, mai arată raportul prezentat miercuri de executivul UE.

Raportul menţionează că dreptul la liberă exprimare şi dreptul la acces la orice informaţie de interes public sunt consfinţite prin Constituţia României.

De asemenea, este amintit faptul că autoritatea de reglementare în domeniul media audiovizual este Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), „autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garant al interesului public în domeniul comunicaţiilor audiovizuale”, misiunea sa fiind stabilită de legea audiovizualului. Raportul notează „expertiza limitată a unora dintre membrii desemnaţi” (ai CNA) şi o „lipsă de consens în legătură cu normele”.

În termeni de autoreglementare în sectorul presei, sunt stabilite norme profesionale la nivel de redacţie sau publicaţie. Monitorul privind Pluralismul Media 2020 (MPM 2020) arată că lipsa unor măsuri de protecţie specifice pentru independenţa editorială este motiv de îngrijorare.

„Deşi libertatea de exprimare este recunoscută de Constituţie şi accesul la profesia jurnalistică este nerestricţionat, unele probleme raportate apar din implementarea cadrului juridic. MPM 2020 menţionează unele chestiuni legate de protejarea libertăţii de exprimare, luând în considerare că acele probleme tind să apară din implementare mai degrabă decât din cadrul legislativ însuşi. Legislaţia menită să protejeze demnitatea şi reputaţia persoanei cere să existe un echilibru între interesele respective i libertatea de exprimare. MPM 2020 raportează inconsecvenţe în interpretarea legii şi gravitatea sancţiunilor aplicate jurnaliştilor în acel context”, notează raportul CE.

Documentul mai aminteşte că insulta şi calomnia au fost dezincriminate în 2014, atunci când Codul Penal a fost revizuit.

O altă problemă reţinută de raportul executivului comunitar este aceea că exercitarea dreptului constituţional de acces la orice informaţie de interes public întâmpină obstacole. MPM 2020 a semnalat probleme legate de exercitarea acestui drept mai ales când este vorba despre accesul la documente deţinute de instituţii publice. În multe cazuri răspunsurile vin târziu sau/şi sunt incomplete.

„Au fost raportate ameninţări la adresa unor jurnalişti români ca urmare a activităţilor lor profesionale. În 2019 şi 2020, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei şi a siguranţei jurnaliştilor a publicat patru alerte referitoare la România: două alerte legate de procese de defăimare abuzive, una legată de ameninţarea cu moartea la adresa unui jurnalist de investigaţie şi una legată de suspendarea transmisiei unui post de televiziune”, mai notează raportul Comisiei Europene.

Sursa: Agerpres


VIDEO PROTVPLUS.RO