Cat de periculoase sunt alimentele procesate! Ce trebuie sa mananci
Alimentele procesate distrug bacteriile "prietenoase" din intestin, afirmă nutriţionistul Michael Pollan,
care militează pentru revenirea în dieta zilnică a alimentelor preparate în casă, care ajută organismul să lupte eficient contra infecţiilor şi a obezităţii.
"Timp de peste un secol, oamenii s-au angajat într-un veritabil «război» împotriva bacteriilor. Folosim un întreg arsenal de antibiotice, geluri pentru spălarea mâinilor, pasteurizare şi norme alimentare pentru a distruge bacteriile şi sperăm, astfel, să evităm bolile şi moartea", afirmă Michael Pollan, relatează dailymail.co.uk.
În deceniile care au urmat după ce Louis Pasteur a descoperit existenţa bacteriilor, cercetările medicale s-au concentrat în principal asupra rolului pe care aceste microorganisme le au în declanşarea bolilor.
Bacteriile care trăiesc pe/ sau în organismul uman sunt privite în general fie ca organisme nedăunătoare, fie ca patogeni de care oamenii trebuie să se ferească.
Însă la începutul anilor 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de specii noi de bacterii care trăiesc în intestinul uman şi care fac tot felul de "lucruri" neaşteptate.
Spre marea lor surpriză, specialiştii în microbiologie au descoperit că oamenii sunt făcuţi în procent de 90% din bacterii. Nouă din zece celule din corpurile noastre nu sunt umane, ci aparţin acestor specii microbiene (iar cele mai multe trăiesc în intestin).
"Ne aflăm pe punctul unei schimbări colosale în felul în care înţelegem conceptul de «sănătate» şi relaţia noastră cu alte specii", a declarat autorul acestui articol.
Metafora despre "războiul" în care s-ar afla oamenii cu bacteriile a devenit astfel lipsită de sens.
Ce sunt mai exact cele 500 de specii distincte - şi nenumăratele tulpini diferite ale lor - care formează circa 1 kilogram de microbi şi bacterii în stomacul nostru?
Pentru cei mai mulţi dintre microbi, supravieţuirea lor depinde de a noastră, iar aceste microorganisme îndeplinesc tot felul de sarcini pentru a-şi menţine gazda - organismul uman - vie şi sănătoasă.
Poate cea mai importantă funcţie a lor este aceea de a menţine sănătatea peretelui intestinal - epiteliu. Pe parcursul unei vieţi, 60 de tone de alimente trec prin tractul gastrointestinal al unui om, o expunere care prezintă riscuri mari.
Se pare că cea mai mare parte a acestor riscuri este controlată, şi în cea mai mare parte a timpului într-o manieră excelentă, de către bacteriile intestinale.
Privite în ansamblu, organismele din intestin alcătuiesc cel mai mare şi unul dintre cele mai importante organe de apărare ale corpului uman.
De ce corpul uman foloseşte bacteriile la toate acele funcţii critice, în loc să îşi dezvolte propriile sisteme? Una dintre teorii ar fi aceea că microbii şi bacteriile pot să evolueze rapid şi pot să reacţioneze şi să se adapteze cu o viteză mult mai mare.
Deşi oamenii au tendinţa de a considera bacteriile ca fiind "agenţi ai distrugerii", ele sunt însă şi nişte creatori extrem de valoroşi. Microorganismele intestinale produc vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K, dar şi unele dintre vitaminele din grupa B) şi alţi câţiva compuşi chimici pe care oamenii de ştiinţă abia acum încep să îi descopere.
Unii dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului nervos central, moderând apetitul şi mecanismele care determină cantitatea de grăsime care trebuie stocată.
Aşadar, modificarea compoziţiei florei bacteriene intestinale ar putea oare să ducă la modificarea greutăţii unui om?
Este foarte posibil. Oamenii de ştiinţă au descoperit că atunci când au transferat bacterii din intestinul unor şoareci supraponderali în şoareci lipsiţi de bacterii intestinale, aceştia s-au îngrăşat de aproape două ori mai mult decât şoarecii care au primit bacterii de la exemplare slabe.
Însă sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizării hranei şi a dietelor moderne, flora microbiană umană s-a schimbat probabil în ultimii 100 de ani mult mai mult decât în ultimii 10.000 de ani, atunci când agricultura a schimbat dieta şi stilul de viaţă al oamenilor.
Copiii sunt expuşi la mai puţine bacterii, iar una dintre teoriile actuale explică acest fapt prin aceea că sistemele lor imunitare nu sunt "antrenate" să distingă cu acurateţe între bacteriile "bune" şi cele "rele", ceea ce explică ratele tot mai mari de apariţie a alergiilor, a astmului şi a bolilor autoimunitare în ţările în curs de dezvoltare.
Un copil din ţările în dezvoltare primeşte în medie între 10 şi 20 de doze de antibiotice înainte de a împlini vârsta de 18 ani, un adevărat "asalt" asupra florei intestinale, ale cărui implicaţii abia acum încep să fie descifrate de cercetători.
În plus, mai există şi dietele. Din punct de vedere ştiinţific, dieta ar trebui să includă atât probiotice - alimente cu bacterii benefice - cât şi prebiotice - substanţe pe care bacteriile pot să le consume (precum fibre).
Probioticele se află în alimente fermentate, precum legumele murate, varza acră, brânză, iaurt, pâine, oţet, sos de soia şi bere.
Însă oamenii au luptat din greu pentru a elimina bacteriile din dietă, sterlizând hrana şi procesând-o pentru a elimina cât mai mult din conţinutul de fibre - tocmai componenta atât de apreciată de bacteriile intestinale.
Cu excepţia iaurturilor, alimentele care conţin bacterii vii au dispărut complet din farfuriile oamenilor moderni (bacteriile din varză acră, ketchup, legume murate sunt ucise prin pasteurizare).
Dieta occidentală, care conţine mulţi carbohidraţi, alimentele superprocesate şi lipsa legumelor proaspete au dus la conservarea hranei prin distrugerea bacteriilor. Astfel, bacteriile intestinale sunt private de acele substanţe care sunt bune pentru ele şi care le permit să fermenteze şi să crească.
"Marea problemă a dietei occidentale", spune Stephen O'Keefe, gastroenterolog la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite, "constă în faptul că nu hrăneşte intestinul, ci doar partea superioară a tractului gastrointestinal. Toate alimentele sunt procesate pentru a fi absorbite imediat, nelăsând nimic pentru partea inferioară a tractului. Această dietă a eliminat acel element cheie pentru sănătate, fermentarea din intestinul gros".
Lipsa de fibre din dieta occidentală înfometează într-adevăr intestinul şi rezidenţii săi microbieni.
Oamenii de ştiinţă sunt tot mai convinşi că multitudinea de afecţiuni intestinale care au devenit comune în rândul oamenilor care au adoptat dieta occidentală sunt cauzate de acest dezechilibru.
Oamenii care au adoptat dieta occidentală au început să dezvolte o rată foarte mare de boli precum maladii cardiace, accident vascular cerebral, obezitate, cancer şi diabet de tipul 2.
Tot mai mulţi oameni de ştiinţă au început să creadă că această problemă are legătură cu procesul de inflamaţie, un fenomen în care flora intestinală joacă un rol crucial.
Probioticele - bacterii benefice ingerate fie cu alimente fermentate, fie în suplimente - calmează sistemul imunitar şi reduc inflamaţiile, scurtează durata şi diminuează severitatea răcelilor la copii, calmează diareea şi atenuează sindromul intestinului inflamat, reduc reacţiile alergice, stimulează reacţia sistemului imunitar, reduc riscul de apariţie a unor anumite tipuri de cancer şi ameliorează sănătatea şi funcţiile intestinului.
În afară de probiotice, dieta zilnică ar trebui să includă legume şi fructe proaspete, întrucât acestea asigură necesarul de prebiotice - substanţe care hrănesc bacteriile din tractul intestinal.
Etichete: alimente procesate,
Dată publicare:
