"In Romania NU exista control nuclear". Marturii si rapoarte secrete despre traficul de uraniu
Dispare minereu de uraniu, autoritatile ne linistesc. Dispar schite si proiecte secrete, retete pentru fabricarea de arme nucleare - autoritatile consideraca sunt incidentele neimportante!
Marturii socante, sub protectia anonimatului, si rapoarte secrete cu avertizari de la Uniunea Europeana contureaza un fenomen de mare risc in Romania - disparitiile de materiale radioactive si incidente grave in domeniul nuclear.
Romania face ce face si se remarca la cel mai inalt nivel. Astazi suntem in atentia intregii Europe, dupa ce o comisie de control a Uniunii Europene a descoperit ca in tara noastra materialul radioactiv poate ajunge in mana cui doreste.
In orice tara, cand spui securitate nucleara spui masuri sporite de siguranta, informatii cu protectie extrema si un inventar de interes strategic. Nu si in Romania.
"Nu exista control nuclear in Romani!" Ca sa faca aceasta declaratie, ne-a cerut sa-i ascundem identitatea.
Este un angajat din forurile superioare ale Comisiei Nationale privind Controlul Activitatilor Nucleare - institutia statului pusa sa monitorizeze domeniul nuclear de la noi.
Vorbeste despre un control facut de institutiile europene, care descalifica activitatea autoritatilor romane in domeniul nuclear.
Euratom este autoritatea de control nuclear peste tarile europene, cu sediul la Luxemburg, iar specialistii institutiei au facut o inspectie neprevazuta in Romania, la mijlocul lunii august.
Acest control a fost confirmat si de conducerea CNCAN si a luat in calcul inclusiv riscul disparitiei de uraniu, lucru confirmat cateva zile mai tarziu.
73 de kilograme de uraniu dispar fara urma
27 octombrie 2011. Aflam ca la Stei, in judetul Bihor, au disparut 73,5 kg de minereu de uraniu. Incidentul fusese semnalat cu o noapte inainte, printr-o nota interna, trimisa de catre detinatoarea minereului - Compania Nationala a Uraniului, catre CNCAN, autoritatea de control.
Nici acum nu se stie daca avem de-a face cu un trafic bine organizat, sau cu un furt calificat. Cert este, ca din cantitatea cu pricina, continuta in cele 8 tuburi metalice, se pot obtine aproape 3 kg de uraniu pur, din care aproape 200 de grame de uraniu izotop 235. Acesta poate fi folosit, ilegal, la fabricarea de bombe.
Pe 28 octombrie, echipa Protv ajunge la Stei. In fata depozitului de unde cu 48 de ore inainte s-a "evaporat" uraniul, paznicii n-au vazut, n-au auzit nimic.
Agitatia paznicilor este justificata. Este mai mult decat evident ca in depozitul in care este pus la pastrare uraniul se poate intra lejer.
Pe plan local, evenimentul, desi este extrem de grav, e tinut secret. La sediul din Stei al Companiei Uraniului, nimeni nu face nici o declaratie. Directorul sucursalei, Florin Dobra, refuza orice explicatii.
La Bucuresti, sefii din CNCAN, relaxati, fac declaratii menite sa ne linisteasca. Nu exista pericol radiologic, dar uraniul poate fi traficat.
Europa vede pericolul, dar Romania inchide ochii
De altfel, europenii ne avertizeaza sa gestionam foarte atent acest domeniu, pentru ca fiecare gram pierdut de uraniu poate ajunge in maini criminale.
Autoritatile noastre ne linistesc, dar nu pot contesta ca tara este printre putinele din Uniunea Europeana care ascund resurse importante de minereu de uraniu, in zona arcului Carpatic.
Suntem la marginea Uniunii, in vecinatatea altor tari cu zacaminte de uraniu si care au si facilitati pentru prelucrarea minereului. Si fata de alte tari din Uniune, la noi paza si controlul se fac romaneste.
Oficialilor europeni le-au atras atentia mai multe incidente relatate in presa romaneasca si straina despre situatiile de trafic cu uraniu de pe teritoriul Romaniei.
Pozitia Romaniei, una strategica
Neoficial, pozitia Romaniei e una strategica in filierele cu uraniu dinspre Serbia catre Moldova, Ucraina si mai departe catre tarile din lumea araba si America Latina.
In martie 2008, presa de la Londra mentiona o operatiune a serviciului secret britanic, MI 6, care ar fi urmarit o negociere de uraniu la Bucuresti.
Raul Reyes, unul dintre liderii FARC, organizatie terorista columbiana, ar fi venit in Romania in ianuarie acelasi an, unde s-a intalnit cu un mafiot ucrainean, de la care vroia sa cumpere uraniu pentru fabricarea unei bombe.
Abia dupa ce columbianul a fost ucis in tara sa natala, aceste informatii au devenit publice. In 2000, pe teritoriul Romaniei politia captura 2 retele de traficanti de uraniu, toti romani, care vroiau sa duca minereu peste granita, in Serbia si Ucraina.
Cea mai mare captura a avut loc insa in Republica Moldova, in toamna acestui an. Au fost prinsi 6 barbati care incercau sa vanda unui cumparator nord-african, 1 kg de uraniu pur, cu 32 de milioane de euro.
Politistii moldoveni au aflat ca suspectii au fost ajutati sa obtina cantitatea uriasa de cativa experti din Ucraina, Germania si Statele Unite, semn ca astfel de infractiuni privesc organizatii transfrontaliere.
Surse din CNCAN afirma ca si in cazul de la Stei, in Bihor, incarcatura lipsa ar fi parasit deja tara, tocmai pentru a fi prelucrata corespunzator.
Pentru ca la Feldioara uzina apartine statului, hotii n-aveau alta varianta decat sa-l prelucreze in strainatate, pentru a obtine uraniu pur.
Anchetele de care publicul nu afla niciodata
Disparitia uraniului in Romania pare un fenomen scapat de sub control. Sub protectia anonimatului, angajati ai CNCAN confirma ca institutia la care lucreaza a investigat mai multe incidente asemenatoare in ultimii 5 ani in Romania, dar toate anchetele au fost tinute departe de ochii opiniei publice.
In Romania, tot la capitolul monitorizare haotica intra si fostele mine de uraniu din perioada comunista. 227 de exploatari uranifere lasase regimul Ceausescu, doar 52 au intrat sub paza si controlul autoritatilor din Compania Nationala de Uraniu si CNCAN.
Restul de 175 au fost considerate niste simple excavatii pentru prospectiuni. Galerii de kilometri au fost lasate in seama Institutelor de Cercetare. Astfel de mine au fost inchise imediat dupa Revolutie, iar caile de acces au fost inchise cu explozibil. Ciudat insa, astazi ele sunt deschise.
La doi pasi de Campeni, in judetul Alba, ascunsa intre versanti, gasim o galerie dezvaluita de oamenii locului: un sef peste o padure privata si un ecologist.
Toate semnele arata ca mina e des vizitata. In ce scop, nu intereseza pe nimeni. Daca-i intrebi pe localnici despre escavatii pentru minereu de uraniu, in zona domneste legea tacerii.
Ce sunt SOVROM-urile
Aceste galerii sunt exact pe locul unde, in anii 50, rusii exploatau uraniul de pe teritoriul Romaniei, prin intermediul unor societati in parteneriat cu tara noastra, celebrele SOVROM-uri.
In 2011, putine din fostele mine mai au paza, iar asta ar fi observat si oficialii europeni.
Dan Trifu, vicepresedinte al unui ONG de mediu, pomeneste inspectia fulger, facuta de oficialii Euratom in Romania, in urma cu 4 luni.
Inspectia a concluzionat ca exista omisiuni, abateri si lipsa controlului in anumite situatii, lucruri confirmate chiar de sefii din Comisia Nationala Privind Controlul Activitatilor Nucleare.
Controlul european a vizat atat activitatea CNCAN, dar si a societatilor de stat si private, care detin material radioactiv.
Presedintele CNCAN, Vajda Borbala spune ca a fost invitata la Luxemburg, la sediul Euratom ca sa dea explicatii.
In Romania 110 persoane juridice, de stat si private detin in patrimoniu material nuclear si alte cateva mii, material radioactiv. Iar monitorizarea lor se face cu 65 de inspectori ai CNCAN.
Inventarele acestor societati sunt trimise lunar la CNCAN, care dupa centralizare le trimite mai departe la Euratom si la Agentia Internationala Pentru Energie Atomica.
Uimitor, sefa de la CNCAN recunoaste ca pe fondul unor mici probleme de control, "in Romania se poate pierde oricand material radioactiv."
Ce se intampla cu minele parasite?
Zeci de mine parasite zac neexploatate si nepazite, dupa ce autoritatile au considerat ca extragerea minereului, la modul organizat, nu este rentabila economic.
Nu inseamna ca galeriile sapate cu zeci de an in urma nu au uraniu, ci ca extragerea e prea costisitoare pentru stat. Alta era situatia in anii comunismului.
Confirma asta un fost miner artificier, in fata unor galerii din zona Ariseni-Alba. A fost angajat pe atunci la Ministerul de Interne si superviza actiunile din subteran.
Horea Trif descrie planurile lui Ceausescu, care voia sa exploateze cat mai mult uraniu din judetul Alba, pentru arme nucleare.
Alarmant este ca in Romania nu numai minereu uranifer poate ajunge pe mana oricui, ci si informatii teoretic clasificate.
Pitesti, Arges - Institutul Nuclear, unde un alt incident grav s-a petrecut in aceasta vara.
Seriviciul Roman de Informatii inca cerceteaza cum a fost posibil sa dispara din arhiva unitatii nucleare 75 de pagini importante, aflate in Registrul de evidenţă a secretelor de stat.
E vorba de informaţii clasificate, din perioada 1979-2002, "iremediabil pierdute" undeva in acest interval, asa cum au anuntat detinatorii de la Institut. Disparitia a fost semnalata abia in mai 2011, la un inventar minutios, iar SRI a intrat pe fir.
Au disparut, printre altele, brevete de invenie, iar unele dintre ele se refereau la fabricarea de bombe. "Propunere de inventie pentru "Fascicul combustibil nuclear", "Conditii de probare a pulberii sinterizabile de bioxid de uraniu" sunt cateva dintre ele.
Fostul director, Serban Valeca, este acum senator. Vorbeste cu seninatate despre disparitia acestor documente.
Cine mai tine cont de siguranta nationala?
Avea totusi o lege importanta, nr. 111/1996, privind controlul activitatii nucleare, care spune ca toate informatiile despre combustibilul nuclear fac parte din lista "informatiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare" - adica pot fi folosite la fabricarea de bombe.
Prin urmare, hartiile erau de siguranta nationala, indiferent ca e vorba de segmente, pasaje si schite, pe care fostul director nu le-a considerat importante.
In fata celor doua incidente, din Bihor si Arges, ai zice ca cineva a pus mana intai pe proiecte despre cum sa faci o bomba, ca apoi sa dispara si materialul necesar.
Judetele Alba si Bihor imparteau aceiasi munti, bogati in uraniu. Pe partea bihoreana, la Baita, mina e in conservare, fiind si cel mai mare depozit de deseuri radioactive de la noi. Zeci de hectare cu galerii si steril puternic radioactiv, pazite romaneste.
Echipa ProTV nu are voie dincolo de bariera. Localnicii intra insa de cateva ori pe zi, sa-si aduca inapoi animalele si pasarile din perimetrul radioactiv.
In alte tari, aceste mine au paza militarizata. La noi, pe 3 versanti sunt cel putin 10 galerii, loc de scotocit pentru oricine vrea.
In 1954, exploatarile rusesti din Alba se faceau sub paza militara. Minereu din aceleasi mine poate ajunge acum pe mana oricui. Fostele galerii de uraniu sunt total nemonitorizate.
Dorin Adam s-a ocupat de inchiderile de mine din Compania Nationala a Uraniului. Spune ca doar marile exploatari au ramas in subordinea Companiei Nationale a Uraniului.
Incepand cu 2004, aproape toate minele mici au fost considerate nerentabile, fiind scoase din sfera controlului nuclear, printr-o decizie luata peste noapte la Ministerul Economiei.
Si astfel au fost plasate in seama cercetatorilor, pusi sa le pazeasca de vanatorii de minereu de uraniu. Testele de laborator arata ca din minele respective trebuie scoase cantitati mari de roca pentru a obtine uraniu.
Autoritatile stau linistite, mizand pe comoditatea hotilor, insa nimeni nu ia in calcul faptul ca ei pot sa scoata tone de roca, pentru ca nu-i vede nimeni.
Daca ar fi sa privim spre autoritati am sta linistiti, insa semnalele specialistilor europeni ne atrag atentia ca traim intr-o tara in care disparitia materialelor radioactive a devenit un fenomen, despre care ei trag tot mai des semnale de alarma.
Si-n vreme ce oficialii ne recomanda sa nu ne panicam, ei declanseaza anchete peste anchete, in incercarea de a opri totusi scurgerile de uraniu din tara noastra.
