În plus, deși lupul este un animal fidel pe viață, perechile studiate s-au mai schimbat.
Biologii de la Fundația Conservation Carpathia îl studiază pe Coadă Scurtă - un lup aparte - încă din 2022 când l-au văzut prima dată pe camerele de observație din pădure. Dar anul trecut au reușit să-i obțină și amprenta ADN, după ce animalul a urinat chiar în fața camerei.
Costin Enache, coordonatorul studiului: „Am aflat că s-a deplasat peste munți, dintr-o zonă în alta. A făcut pui. Este singura pereche reproducătoare care a rămas stabilă pe toată durata studiului."
Cercetătorii știu despre lup că este un animal fidel pe viață. Iar masculul și femela formează, alături de pui, haita. Studiul desfășurat pe 1400 de kilometri pătrați în Carpatii Meridionali arată că, din cele 6 cupluri de acum 5 ani, doar Coada Scurtă a rămas cu aceeași parteneră. Restul perechilor s-au schimbat, iar numărul de haite a ajuns la 9.
Claudiu Olănici, Organizația Pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului: „Sunt familii care s-au împărțit, separat de aici și scăderea densității. Ele pot să se extindă pe o suprafață mult mai mare în căutare de hrană în altă parte."
Asta ar putea înseamna atacuri la animalele domestice, dar, spun ceretătorii, nu se observă o creștere a numărului de pagube înregistrare în comunitățile din zona studiată. Au fost doar 30 în ultimii 10 ani.
Victoria Donos, director de comunicare: „Noi intervenim, aplicăm măsuri de prevenție, garduri electice, câini."
Realizat o dată la 5 ani, studiul arată și că numărul exemplarelor de lupi a scăzut de la 31, la 24, iar densitatea aproape că s-a înjumătățit. În toată tara știm că avem aproape 3.000 de lupi, iar la nivel european, doar Italia are mai mulți.
Viorel Merean, Direcția Județeană de Mediu Brașov: „Are rolul lui în natură pentru că reglează efectivele la speciile pradă, mănâncă animale bolnave. Adică el face selecția naturală."
În România, lupul este o specie strict protejată de lege.
