Moartea unei persoane apropiate vine la pachet nu doar cu durerea pierderii, ci și cu o serie de complicații birocratice pe care puțini le cunosc în detaliu. Una dintre situațiile care ridică cele mai multe întrebări apare atunci când defunctul lasă în urmă bani în conturi bancare, depozite sau conturi de economii. Soțul, copiii sau alte rude descoperă că simplul certificat de deces și actul de identitate nu sunt suficiente pentru a retrage banii, iar folosirea cardului persoanei decedate poate atrage consecințe juridice.
Ce se întâmplă cu banii după decesul titularului, când blochează banca accesul la cont, cine are dreptul să retragă sumele și ce documente trebuie să prezinte moștenitorii? O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțată în 2024, a clarificat și dreptul moștenitorilor de a obține informații despre conturile defunctului, inclusiv în situațiile în care există suspiciuni privind tranzacțiile efectuate înainte de deces.
Ce se întâmplă cu un cont bancar după decesul titularului
După ce este informată despre decesul unui client, banca aplică procedurile prin care limitează accesul la cont și împiedică efectuarea operațiunilor fără documentele necesare. Informarea se poate face în baza certificatului de deces sau a unei notificări primite de la o instituție abilitată. Procedura concretă poate diferi de la o instituție bancară la alta.
O altă situație care poate crea probleme în familie este cea a persoanei împuternicite să administreze contul. Dacă titularul a împuternicit o rudă să retragă bani sau să efectueze plăți în numele său, dreptul de reprezentare încetează, ca regulă, la decesul acestuia.
Potrivit articolului 2.030 din Codul civil, mandatul încetează prin moartea mandantului sau a mandatarului. Prin urmare, o persoană care avea o împuternicire bancară nu poate presupune că o poate folosi în continuare după decesul titularului. Codul civil prevede și o excepție pentru anumite mandate care au ca obiect acte succesive în cadrul unei activități cu caracter de continuitate.
Folosirea cardului defunctului pentru retragerea unor sume după deces poate genera litigii între moștenitori și obligația de restituire a banilor. În funcție de împrejurări, pot exista și consecințe penale, însă acestea nu se aplică automat oricărei retrageri. Simplul fapt că o persoană avea acces la card sau la aplicația bancară nu îi conferă dreptul de proprietate asupra banilor.
Codul civil reglementează distinct situația contului curent indiviz. Potrivit articolului 2.187, după decesul titularului, moștenitorii acestuia sunt considerați titulari coindivizari ai contului până la efectuarea partajului, iar operațiunile necesită consimțământul tuturor. Această regulă privește contul curent indiviz și nu înseamnă că soldul se împarte automat în cote egale.
Prin urmare, soldul contului nu se împarte automat în cote de 50%. Drepturile asupra sumelor trebuie stabilite în funcție de situația juridică a contului și de regulile succesorale.
Cine are dreptul să retragă banii rămași în cont
Sumele și drepturile care îi aparțineau persoanei decedate la momentul morții intră în masa succesorală și se transmit moștenitorilor legali sau testamentari. Dacă în cont se află și bani care fac parte din patrimoniul comun al soților, trebuie stabilită mai întâi partea care îi revenea defunctului. Banca nu stabilește cine are dreptul la bani și nici nu poate elibera întregul sold unei rude doar pentru că aceasta este soțul sau copilul titularului. Drepturile fiecărei persoane sunt stabilite prin certificatul de moștenitor sau printr-o hotărâre judecătorească.
În lipsa unui testament, Codul civil stabilește patru clase de moștenitori legali:
- Clasa I – descendenții: copiii defunctului și urmașii acestora;
- Clasa a II-a – ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați: părinții, frații și surorile defunctului, precum și descendenții fraților și surorilor;
- Clasa a III-a – ascendenții ordinari: bunicii și ceilalți ascendenți în linie directă;
- Clasa a IV-a – colateralii ordinari: unchii, mătușile și verii primari.
Rudele dintr-o clasă mai apropiată au prioritate față de cele din clasele următoare, potrivit regulilor succesorale. Soțul supraviețuitor vine însă la moștenire în concurs cu rudele defunctului și primește o cotă stabilită prin lege.
De exemplu, dacă moștenește împreună cu copiii defunctului, soțul supraviețuitor primește un sfert din moștenire, iar restul se împarte între descendenți. Dacă vine la succesiune împreună cu părinții și frații sau surorile defunctului, cota sa este de o treime. În concurs numai cu părinții sau numai cu frații și surorile, primește jumătate din moștenire. Dacă vine la moștenire împreună cu ascendenți ordinari sau colaterali ordinari, soțul supraviețuitor primește trei sferturi din moștenire
Dacă există un testament, banii pot reveni persoanelor desemnate de titular, dar trebuie respectată rezerva succesorală. Soțul supraviețuitor, copiii și părinții defunctului beneficiază de această protecție în condițiile legii. Rezerva reprezintă jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit în cazul moștenirii legale.
Ce informații pot cere moștenitorii de la bancă
Un aspect important pentru familiile care dezbat o succesiune este accesul la informațiile bancare. Prin Decizia nr. 9 din 20 mai 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că moștenitorii pot obține informații despre operațiunile efectuate în timpul vieții titularului numai dacă justifică scopul solicitării.
În schimb, banca nu le poate refuza informațiile despre soldul contului la data decesului sau despre operațiunile efectuate ulterior, după dobândirea calității de moștenitor.
De exemplu, dacă rudele suspectează că anumite persoane au retras bani înainte de moartea titularului sau că au existat transferuri care le-au afectat drepturile succesorale, pot solicita accesul la istoricul tranzacțiilor. Trebuie însă să explice și să dovedească motivul pentru care au nevoie de aceste date. Simpla calitate de moștenitor nu este suficientă pentru obținerea tuturor extraselor bancare din timpul vieții defunctului.
Decizia ÎCCJ a fost pronunțată într-un recurs în interesul legii și este obligatorie pentru instanțe.
Ce acte sunt necesare pentru recuperarea banilor
Pentru a recupera sumele existente în conturile unei persoane decedate, moștenitorii trebuie să parcurgă procedura succesorală. Aceasta se desfășoară, de regulă, la notar, dacă persoanele îndreptățite se înțeleg asupra moștenirii. Dacă apar neînțelegeri privind drepturile succesorale, problema poate ajunge în instanță.
Identificarea conturilor bancare
Dacă familia nu știe la ce bănci avea defunctul economii, notarul public poate solicita informații direct instituțiilor bancare. Uniunea Națională a Notarilor Publici din România precizează că datele despre sumele existente în conturi și alte produse bancare sunt comunicate notarului care instrumentează succesiunea, în baza unei solicitări.
Obținerea certificatului de moștenitor
Pentru deschiderea dosarului succesoral, moștenitorii trebuie să pregătească, în principal:
- certificatul de deces al titularului;
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificatele de naștere și de căsătorie, după caz, pentru dovedirea legăturii de rudenie;
- testamentul, dacă există;
- documentele referitoare la bunurile și drepturile patrimoniale ale defunctului;
- informațiile bancare necesare stabilirii sumelor existente în conturi.
Notarul verifică actele, stabilește cine are calitatea de moștenitor și ce bunuri intră în masa succesorală. După finalizarea procedurii, eliberează certificatul de moștenitor, documentul care atestă drepturile fiecărei persoane și cota care îi revine.
Prezentarea documentelor la bancă
Cu certificatul de moștenitor, rudele se adresează instituției bancare unde persoana decedată avea conturile. În mod obișnuit, banca solicită certificatul de moștenitor, certificatul de deces și actele de identitate ale persoanelor îndreptățite. Pot fi necesare și formulare proprii sau alte documente, în funcție de procedura instituției.
După verificarea documentelor, banca eliberează sumele sau le transferă în conturile indicate de moștenitori, respectând cotele stabilite prin succesiune. Dacă sunt mai mulți moștenitori, fiecare primește partea care îi revine, potrivit certificatului și regulilor aplicabile contului.
Durata operațiunilor diferă de la o bancă la alta și depinde de verificarea documentelor și de situația conturilor. Moștenitorii pot solicita instituției lista exactă a actelor necesare înainte de depunerea cererii.
