Ce putem face cu bradul de Crăciun după despodobire. Rugămintea autorităților
Împodobiți strălucitor până mai ieri, tot mai multi brazi au sfârșit jalnic pe străzi. Pe unii îi vedem spijiniți de stâlpi, ori de garduri, în timp ce alții zac abandonați la marginea blocurilor pe spațiile verzi.
Ca să limiteze cantitățile uriașe de pomi culese în anii trecuți, autoritățile s-au mobilizat și au deschis mai multe puncte de colectare.
Descotorosirea de bradul de Crăciun începe cu groază pentru multe familii, mai ales din pricina mizeriei pe care pomul uscat o lasă în urmă.
„Luate crenguță cu crenguță, puse într-un sac, parcă se poate biodegradabil și pe urmă găsit un loc de predare a lui”, explică o altă femeie.
Greșit, spun cei de a firmele de la salubritate care ne roagă să lăsăm pomul întreg atunci când îl ducem la ghenă sau la punctele de colectare. Cu puțină atenție, putem limita și mizeria lăsată în casă.
Înainte să scoatem globurile sau beteala, indicat ar fi să punem sub brad o folie pe care să cadă acele și crenguțele uscate. După ce am terminat de scos ornamentele, lăsăm bradul întreg. Deci sub nicio formă nu îl tăiem ca să îl punem în saci. Totuși, ca să îl putem scoate din casă, ne putem ajuta de o sfoară cu care să legăm crengile de jur împrejur.
În acest fel îi ajutăm și pe angajații de la salubritate să nu facă o muncă în plus.
„Brazii să nu fie tăiați, să nu fie depozitați în saci de plastic. Sau dacă îi aducem în sac de plastic îi scoatem și îi așezăm lângă centrul de colectare, astfel încât să îi fie foarte ușor operatorului să sorteze deșeul vegetal, fostul brad de Crăciun, de celelalte deșeuri care se ridică”, a transmis directorul de servicii publice locale, sector 6.
Anul trecut, de pildă, numai din Sectorul 6 al Capitalei, firma de salubrizare a ridicat peste 130 de mii de brazi de Crăciun. 70% dintre ei erau aruncați pe străzi. Ca să nu se mai repete experiența, primăria a organizat acum 12 puncte de colectare. Ulterior, pomii sunt transformați în compost, așa cum se întâmplă și la această stație de tocare din Galați.
„Brazii se toacă, se așează în brazde, se udă săptămânal, se întorc și, după aproximativ trei luni de zile, sunt cernuți și rezultă compostul care este folosit în spațiile verzi din municipiul Galați”, a explicat un reprezentatn al Stației de Sortare Barboși.
Sunt însă și oameni care s-au organizat singuri.
„L-am tocat să nu îi dăm foc și în ideea să îl folosim și ca îngrășământ, să-l presărăm”, a spus un bărbat.
O provocare pot fi și brazii cumpărați în ghiveci, sensibili la temperatură. Câțiva bărbați din Galați au ales să îi planteze în fața blocului.
Iar în Timișoara, cei care au cumpărat brazi în ghiveci îi pot da autorităților ca să îi planteze.
„Începând de ieri, din 3 ianuarie, până pe 21 este stocat la Muzeul satului, acolo este primit acel brăduț în ghiveci. În funcție de numărul de brăduți care se vor strânge, vom decide unde îi vom planta”, transmis autoritățile din Timișoara.
Unele magazine oferă chiar și vouchere pentru cei care ales să aducă pomul uscat înapoi.
