Deși deținem o treime din izvoarele termale și minerale din Europa, românii aleg să meargă la băi și spa în Ungaria

Hotelurile și centrele spa au fost atât de aglomerate cu turiști de-ai noștri, încât aproape peste tot se vorbea românește.

Aflată la o oră și jumătate de mers de Timișoara și la 70 de kilometri de Arad, zona Mako îi atrage pe români, care vin in numar mare. În acest complex, de pildă,

Daniela Bâra, turistă: „Nu am crezut să fie așa de aglomerat. Cred că majoritatea sunt români. Toată lumea vine aici, sunt prețurile foarte bune, mâncarea foarte bună!”.

Un bilet de o zi pentru un adult costă 61 de lei, și include accesul la toate bazinele complexului. Iar o familie cu un copil plătește puțin peste 130 de lei.

Citește și

Ungaria anunță că nu va susține sancțiunile nucleare ale UE împotriva Rusiei. Szijjarto: „Ar provoca daune enorme pentru noi”

Pensionarii, studenții sau elevii beneficiază de reducere. Pentru saună, se plătesc în plus 31 de lei, iar la cantină se găsesc și specialități ungurești.

Bărbat: „Super tare, apa e ok, ne distrăm, ne bălăcim, ne place! Acum încercăm să-l învățăm să înoate”. Noemi Lajtosne Papp, manager SPA: „Mai mult de jumatate dintre vizitatorii nostri vin din România, mai ales de sărbători sau în vacanțe, când sunt weekenduri prelungite”.

Ion Mengheș, turist: „Venim foarte des, cred că de cel puțin două ori pe lună venim”.

Roxana Rădulescu, turistă: „Am trecut granița, dar majoritatea sunt români. Ne relaxăm...o baie, o saună”.

Cu 18 bazine și 9 de saune, în centrul balnear, dar și cu un parc acvatic, proprietarii se gândesc acum la extindere. Profitul vine și de la turiștii români.

Ovidiu Ilievici, turist: „E clar lipsă de spații de spa în România. Adică, e evident, 90 la sută pleacă în Ungaria”.

Deși Romania deține o treime din izvoarele termale și minerale din Europa, fapt ce ne situează, ca resurse, pe primul loc în potențialul turismului balnear, în realitate stăm destul de prost. Autorităţile se mobilizează greu ca să valorifice ce ne-a dat natura. Iar staţiunile balneare româneşti suferă, în cea mai mare parte, fără investiţii.