„Hawking ar fi putut transmite un mesaj mai repede decât un dactilograf”. Neuralink a realizat primul implant cerebral

În prima fază, scopul acesteui implant este să vină în ajutorul celor care nu își pot folosi mâinile, de exemplu. Dar potențialul este imens.

Vorbim despre un mare pas înainte în realizarea unei interfațe creier- mașină.

Amy Webb: „Miliardarul Elon Musk a anunțat că Neuralink, compania sa, tocmai a reușit implantarea primului cip cerebral la un pacient uman. Neuralink susține că acest implant ar oferi oamenilor capacitatea de a controla dispozitive externe, cum ar fi o tastatură sau un telefon, folosindu-și doar gândurile, ceea ce înseamnă că, în funcție de rezultatele acestui test, am putea asista la o etapă importantă în îmbunătățirea vieții celor care au pierdut capacitatea de a-și folosi membrele, de exemplu.”

De altfel, Musk a subliniat faptul că, momentan, scopul implantării acestor cipuri este de a-i ajuta pe cei care suferă de paralizie a membrelor. De exemplu, cu un astfel de implant, un pacient care nu își poate folosi mâinile, ar putea să își controleze telefonul.

Citește și

Neuralink a implantat pentru prima dată un cip în creier unui om. Anunțul făcut apoi de Elon Musk

„Imaginați-vă că Stephen Hawking ar fi putut transmite un mesaj mai repede decât un dactilograf”, scria magnatul tehnologiei în mesajul său postat, pe rețeaua X.

Dar, recunosc specialiștii, potențialul este uriaș.

Prof. Tara Spires-Jones, președinte al Asociației Britanice de Neuroștiințe, Marea Britanie, director adjunct al Centrului pentru Descoperirea Științelor Creierului de la Universitatea din Edinburgh: „Bănuiesc că în viitor, Neuralink nu va folosi implantul doar pentru ca pacientul să spună telefonului ce să facă, unde să mute cursorul pe ecranul unui computer sau să joace un joc, ci pentru a trimite efectiv semnalele unui robot sau către o proteză a membrelor, de exemplu."

Cipul implantat este de dimensiunea unei monede. Acum câteva luni, compania americană a testat un astfel de implant la o maimuță. Primata a reuşit, în urma procedurii, să joace un joc video fără să folosească telecomanda sau tastatură.

În 2023, Neuralink a primit undă verde din partea Agenţiei Americane de Reglementare a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pentru a testa tehnologia și pe oameni.

Însă, în ultimii ani, asemenea implanturi au fost făcute și de alte companii dar și din cercetători din Europa.

Prof. Tara Spires-Jones, președinte al Asociației Britanice de Neuroștiințe, Marea Britanie, director adjunct al Centrului pentru Descoperirea Științelor Creierului de la Universitatea din Edinburgh: „Medicii care studiază boala Parkinson au reușit să trateze simptomele acesteia prin stimularea directă a creierului și să stopeze efectele ce produc mișcarea (involuntară).”

Astă-toamnă, o companie olandeză a anunţat că testează cuplarea unui implant cerebral cu un altul care stimulează măduva spinării cu scopul de a permite unui pacient tetraplegic să îşi recapete mobilitatea.