Primul crab albastru aclimatizat în Marea Neagră. Ce spun cercetătorii
Your browser doesn't support HTML5 video.
Crustaceul este considerat un răsfăț culinar, exotic în toată lumea, mai ales că are o carne bogată în magneziu, susțin specialiștii. O altă specie care s-a adaptat în Marea Neagră este rapana, o specie de melc marin, preferată acum de turiștii care vin pe litoral.
Primul crab albastru a fost prins într-o plasă pescărească, venit probabil din Mediterana. Exemplarul de aproape două kilograme a fost eliberat atunci în largul mării. După aproximativ şase luni, un alt crab albastru a ajuns din nou în plase şi a fost dus la Institutul de Cercetări Marine Grigore Antipa, iar specialiştii au vrut să vadă dacă se va adapta la condiţiile din Marea Neagră.
Magda Nenciu, asistent cercetător institutul Grigore Antipa Constanța: „Timp de două săptămâni a refuzat total hrana, dar de câteva zile a început să mănânce peşte congelat. Astăzi ne-am gândit să-l hrănim şi cu altceva şi am venit cu midii şi chiar cu câteva minute înainte au fost introduse în acvariu midiile respective şi, după cum s-a putut vedea, crabul se hrăneşte activ”.
Dr. Victor Nită, specialist la institutul Grigore Antipa Constanța: „Intenţionăm să investigăm capacitatea de adaptare a acestei specii. Trebuie să menţionăm că în America de Nord este o specie foarte consumată, este o specie vizată de acvacultura americană, de aceea, dacă ar putea fi aclimatizat cu succes, ar putea deveni o resursă suplimentară în condiţii de acvacultură controlată”.
Prezenţa crabilor albaştri în plasele pescarilor demonstrează că aceştia au supravieţuit condiţiilor din Marea Neagră. Sunt originari din Oceanul Atlantic, iar carnea lor este considerată o delicatesă.
Sorin Manaila, preşedintele Federaţiei Ropescador: „El poate fi o sursă de venit pentru pescari, deoarece este foarte căutat şi carnea lui este destul de scumpă în restaurant”.
Radu Chelaru, pescar profesionist: „Acum cam doi ani, am luat unul mai frumos, frumos, înseamnă undeva la un kilogram, şi noi am rămas foarte surprinşi, căci specia nu a mai fost întâlnită de noi, ca pescari. L-am adus la mal, am fost toţi foarte surprinşi, i-a dat drumul, fiind o specie nouă pentru noi. Ca să-l mănânci, ne era milă şi i-am dat drumul. Culorile pe care le are nu le găseşti în altă parte, este ceva ieşit din comun”.
O altă specie prezentă în Marea Neagră este rapana, aflată în prezent în toate meniurile din cherhanalele de pe litoral. Acest melc marin a ajuns în apele noastre din Oceanul Indian.
Adrian Bâlba, directorul complexului Delfinariu Constanța: „Rapana a venit pe carenele vapoarelor şi s-a adaptat şi se adaptează în continuare tot mai spre nord. Acolo unde trec de pe midii, hrana lor predilecta. Rapana este tot mai prezent la ora actuală, depăşeşte de trei-patru ori ca volum de carne populaţia de pește recoltata. Pescarii se întreţin în mai mare măsură din această moluscă, din rapană, decât din pescuitul peştilor”.
În acest moment, România exploatează anual peste 600 de tone de rapane. Specialiştii cred că dacă crabul albastru se va adapta la noi, în câţiva ani pot prinde până la 20 de tone.