Tinerii români trăiesc în case supraaglomerate. Majoritatea nu au acasă o cameră a lor, și sunt nevoiți să o împartă

Traiul într-o casă supraaglomerată este dificil și le afectează performanțele, atrag atenția specialiștii.

Corina Constantin locuiește în Pitești, într-o garsonieră. Dar nu singură, ci împreună cu soțul și cei patru băieți ai lor. Seara, când se adună toți acasă, nu este ușor

Corina Constantin: „Aicea doarme celălalt de 20, cu băiețelul de 5 ani, iar acolo doarme băiatul ăsta al meu care v-am spus că nu are casă, mai stă și el la mine, cu încă un băiat de-al meu."

Aceeași situație a fost și în locuința Irinei Burghelea, din județul Brașov, până când copiii mai mari au plecat.

Citește și

Dezvoltatorii încep din nou să construiască. Care sunt zonele în care apar șantierele de locuințe și de ce depind

Irina Burghelea: „Opt persoane în 12 metri și jumătate. Foarte puțin loc pentru fiecare. Nu există să nu iasă certuri".

Potrivit statisticienilor, o gospodărie este supraaglomerată dacă nu poate asigura o cameră separată pentru fiecare adult sau cuplu, ori o cameră pentru cel mult doi copii de peste 12 ani, de același sex. În plus, orice casă trebuie să aibă o sufragerie, unde nu doarme nimeni.

Rata gospodăriilor supraaglomerate pentru tineri:

România - 59,4%

Bulgăria - 55,3%

Letonia - 54,8%

UE - 26%

Irlanda 4,4%

Cipru 4%

Malta 3,9%

Însă, aproape 60% dintre românii între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate. Iar asta ne plasează în topul țărilor cu cele mai proaste cifre la acest capitol din Uniunea Europeană. Tot înghesuiți stau și tinerii din Bulgaria și Letonia. La capătul opus al clasamentului se află Malta, Cipru și Irlanda.

Suprapopularea locuințelor poate avea efecte asupra sănătății mintale și a capacității de muncă a locatarilor, spune sociologul Romulus Oprică.

Romulus Oprică, sociolog: „Mintea nu apucă să se odihnească și de aici pleacă o grămadă de alte probleme, tensiuni în familie".

Cei mai mulți tineri români împart camera cu frații.

Reporter: De la ce vă certați?

Adolescentă: „Haine, birou, că vrea una sau cealaltă".

Tânăr: „Am locuit împreună în cameră, cred că opt ani. Eu fiind mai mic și el fiind foarte dezordonat da, simțeam nevoia să am cameră."

Cu toate acestea, tinerii români pleacă târziu din casa părintească, la aproximativ 27 de ani, arată tot datele Eurostat. De regulă, pentru că nu-și permit să plătească o chirie.