Designerii de la noi au început să folosească materiale și obiecte reciclate. Unele au și 50 de ani

Din păcate, nu avem şi fabrici în care să reciclăm tonele de deşeuri. Şi, tocmai de aceea, industria textilă rămâne una dintre cele mai poluante.

Reciclarea constă în prelucrarea chimică sau mecanică a unui material textil, pentru a putea fi transformat ulterior în fibre sau într-o altă țesătură. Mai nou însă a apărut şi la noi curentul de upcycling, adică utilizarea unui material în forma în care se află, pentru confecţionarea unui alt articol vestimentar sau a unui accesoriu. Ambele proceduri au ca scop reducerea risipei şi a poluării.

Cristina Bâtlan, fondator brand de încălțăminte: „Lângă noi aici avem o catrință din 1910, peste 100 de ani, pe care am găsit-o într-un târg, aproape distrusă, din care am confecționat o întreagă colecție, nu doar o piesă, asta s-a transformat într-o bluză. Alta, o catrință foarte mică, care avea o mică bucată, s-a transformat într-o geantă, pe care am cusut-o manual și i-am dat și un nume românesc, Kira. Pantofi din brocard, pe care l-am găsit într-un magazin de antichități, erau role de material abandonate probabil, acest brocard are 50 de ani, țesut cu tehnică venețiană.”

În România, hainele care ajung la gunoi, şi mai apoi la firmele care se ocupă de sortare, devin ulterior materiale de uz industrial. Nu avem fabrici care să le transforme, deşi multe dintre produsele de slabă calitate pe care le cumpărăm ajung repede la gunoi.

Citește și

Ursuleți gumați făcuți din eoliene. Procesul prin care oamenii de știință vor să le transforme în diverse obiecte

Cristina Bâtlan: „Practic, toate bazele pe care le avem aici sunt piese deja existente, sau din vintage shopuri, sau le-am adus un plus de valoare, cu anumite elemente pe care le aveam deja pe stoc. Bluza aceasta am găsit-o într-un street shop, și i-am făcut noi aceste aplicații în formă de aripi”.

Irina Voinea, creator de modă: „Tot acest aspect a venit dintr-o nevoie, mai degrabă, pentru că având foarte multe proiecte, pe repede înainte, a trebuit să găsim soluții practice. Evident, pornind de la o piesă deja făcută pe care o putem refreshui, să îi aducem un imput nou, să îi dăm o nouă viață. Tot ce ține de partea asta de reciclat, bannere, postere, corturi, carpete vechi, sau din fășii, poți să împletești să creezi alte materiale.”

Există, totodată, magazine care vând doar produse confecționate după rigorile sustenabilităţii. Să nu vă aşteptaţi însă să fie ieftine.

Florina Secară, cofondator magazin modă sustenabilă: „Ăştia sunt adidaşi produşi din material reciclat, aici avem ce bluze şi tricou din material bumbac reciclat, amestecat cu altceva”

Europenii cumpără anual în jur de 26 de kilograme de textile și aruncă 11. Partea bună este că în ultimii ani au apărut în România centre de colectare a hainelor vechi.