Ce sunt pensiile speciale, cum se calculează și câți români beneficiază de ele

Inițial, aceste pensii au fost introduse la finalul anului 1990 și erau destinate doar magistraților. Sistemul s-a extins, astfel încât au început să beneficieze de pensii speciale și alte categorii profesionale.

Ce sunt pensiile speciale în România

Deși inițial au fost concepute ca o modalitate de a recompensa anumiți magistrații pentru serviciile și riscurile asumate în cadrul carierei lor, aceste pensii speciale au ajuns să fie extinse la angajații din alte domenii.

Pensiile speciale acordate unor anumite categorii profesionale - precum militarii, judecătorii, procurorii, polițiștii sau diplomații - se bazează de obicei pe o contribuție mai mare din partea angajatului și a angajatorului și pe criterii specifice de vechime, grad, rang sau alte criterii.

În România, sunt 9 legi speciale care reglementează pensiile speciale. Aceste legi prevăd că persoanele care beneficiază de pensii speciale vor primi o pensie mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii, care este calculată pe baza salariului mediu brut pe economie.

Casa Națională de Pensii a precizat că 732 de parlamentari au primit pensie specială în luna iulie 2022, pensia medie fiind de 4.930 de lei.

Printre privilegiați se numărul și foști membri ai personalului aeronautic navigant din aviație, angajați ai Curții de Conturi și personal auxiliar al instanțelor și Parchetelor.

Datele furnizate de Casa de Pensii nu includ pensiile militare, acestea nefiind gestionate de instituție.

Premierul Nicolae Ciucă a spus că pensiile militare nu sunt pensii speciale. De precizat este faptul că o decizie a Comisiei Europeană a cerut ca pensiile militare ale polițiștilor și militarilor să fie incluse în pensiile speciale și să fie taxate.

Cum se calculează pensia specială

Valoarea unei pensii speciale nu depinde de contribuțiile plătite de salariat pe timpul activității, la fel ca în cazul celorlalte pensii. Ele nu sunt bazate pe contributivitate.

Potrivit Casei Naționale de Pensii, în martie 2023 erau 10.222 de persoane care beneficiau de pensii speciale. Dintre aceștia, cei mai mulți erau procurori și judecători, 5.174, urmați de personalul auxiliar al instanțelor judecătorești – 1.655 și personalul aeronautic civil – 1379.

Pensiile acestora sunt formate din contribuția la Bugetul Asigurărilor Sociale și o parte suportată din Bugetul de Stat.

De exemplu, în martie 2023, pensia medie de serviciu a unui procuror și judecător era de 21.509 de lei, din care 20.209 lei era suportat din bugetul de stat.

Ce categorii de angajați beneficiază de pensiile speciale

Pe lista celor care beneficiază de pensii speciali se numără militarii, magistrații, foștii ofițeri de informații, foștii angajați ai fostei Securități, parlamentarii și diplomații.

Oamenii care au lucrat pentru sistem se bucură de pensii imense. În martie 2023, Senatul a votat noul proiect privind pensiile speciale, cu câteva prevederi importante: cumulul a mai multor pensii speciale se interzice, se interzice ca pensia să fie mai mare decât venitul net din perioada de activitate, se introduce o impozitare progresivă ( 15% peste ce depășește salariul mediu brut) și scade baza de calcul pentru militari și polițiști, eliminându-se cinci sporuri.

Noul proiect a fost votat de Senat, însă nu respectă în totalitate punctele asumate de România în PNRR. Pensiile speciale trebuie reformate, a fost o condiție asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Votul final se va da în Camera Deputaților, însă România avea termen până la finalul lunii martie să termine reforma pensiilor. Deși s-a votat la Senat, această formă de încercare a unei reforme nu este acceptată de Comisia Europeană. Motivul este că se fac prea puține economii la buget și pensiile speciale nu sunt suficient reduse.

Legea privind pensiile speciale în 2023

România este sub presiunea Comisiei Europene în ce privește domeniul pensiilor speciale, care trebuie reformate. Instituția europeană a avertizat țara că reforma propusă reduce cheltuielile nesemnificativ.

La finalul lunii martie 2023, Senatul a dezbătut proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, care trecuse anterior de comisiile de specialitate. A fost votată legea în Senat cu 79 de voturi pentru și 37 împotrivă.

Între timp, reforma care a trecut de Senat este nesemnificativă, conform Comisiei Europene, iar Camera Deputaților, for decizional, urmează să dea verdictul în acest caz.

Printre prevederile legii modificate și adoptate de Senat se numără faptul că pensiile speciale diferite nu ar mai trebui să fie cumulate, iar pensiile de peste 6.000 de lei vor fi impozitate cu 15%.

Dar modificările făcute de legislatorii români nu respectă recomandările Comisiei Europene. Ministrul Muncii a declarat că se va reveni asupra lor, dacă nu sunt acceptate de Comisiei.

Marcel Ciolacu a sugerat că ar trebui renegociate condițiile, pentru că nu se poate să se „respecte la literă” ce este scris în PNRR.

Pe de altă parte, Comisia Europeană nu pare să fie deschisă la negocieri, ci așteaptă ca autoritățile române să urmeze ce scrie în PNRR și să respecte recomandările făcute de Banca Mondială și de Comisie.

Mai exact, organismul european așteaptă să vadă că impactul bugetar este redus semnificativ odată cu reforma pensiilor speciale. De fapt, Comisia a cerut să se oprească temporar proiectul din procesul legislativ pentru a se respecta și introduce amendamentele instituției și cele ale Băncii Mondiale.

Printre amendamentele aprobate în comisii se numără și precizarea că venitul de sub 2.000 de lei nu se va impozita, iar pentru pensiile speciale între 2.000 și 6.000 de lei se va aplica un impozit de 10%, în timp ce pensiile peste 6.000 de lei vor fi impozitate cu 15%.

Conform specialiștilor din Ministerul Muncii, proiectul în forma care a trecut de Senat va duce la scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu.

Momentan, rămâne ca forul decizional, Camera Deputaților, să ia în discuție și să voteze reforma privind legea pensiilor.

Lucrurile, însă, ar trebui oprite și legea ar trebui revotată de cele două Camere doar în momentul în care s-au aplicat amendamentele și recomandările Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale.