Medicii români sunt epuizați din cauza luptei împotriva Covid-19. Cum vrea să-i ajute Ministerul Sănătății
Your browser doesn't support HTML5 video.
Îngrijirea pacienților cu SARS-COV-2 se poate face și de către personalul medical care are alte specizari decât ATI infecțioase sau pneumologie.
Practic, au fost stabilite normele care le dau posibilitatea acestor angajați din sănătate să-și ajute colegii așa, cum s-a întâmplat și până acum, însă fără a trăi cu teama că pot fi acuzați de malpraxis. Această practică este întâlnită peste tot în Europa.
Această femeie abia a ocupat unul din cele două paturi libere de terapie intensivă în spitalul ROL 2. Medicii îi spun că în următoarea perioadă va fi nevoită să poarte o cască. În felul acesta o să respire mai bine.
În apropiere, după o săptămână, un bărbat tocmai a fost detubat. Însă din cei 22 de bolnavi internați aici, 16 sunt intubați și ventilați mecanic.
”Facem tot ce putem, în limitele noastre umane”
Îngrijirea unui astfel de pacient poate dura săptămâni întregi. După un an de muncă aproape continuă, epuizați și încărcați cu dramele pe care le văd zilnic, medicii nu se plâng, dar au nevoie de sprijin.
Medic: ”Aș vrea să îi văd pe toți cum s-ar descurca să muncească aici în condițiile în care sunt numai pacienți critici. Orice manevră are nevoie de 2-3-5 persoane, suprasolicitarea este fizică, psihică, facem tot ce putem, cât putem de bine, în limitele nostre umane”.
Acum, în secțiile de terapie intensivă sunt 1.364 de persoane. Dar, epuizați sunt și doctorii care îi îngrijesc pe ceilalți peste 11.000 de bolnavi cu infecția covid internați în secții din toată țara.
În fiecare spital este mare nevoie de personal care să îi ajute pe medicii din ATI, pe infecționiști și pneumologi să îi trateze pe bolnavii cu SARS-COV-2.
Ministerul Sănătății a stabilit normele prin care se va putea face, corect, acest lucru.
Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății:
„Practic, sunt acele specialităţi înrudite, pe lângă pneumologie, boli infecţioase, există cardiologie, medicină internă, imunologie, alergologie, geriatrie, există pediatria şi neonatologia pentru populaţia pediatrică. Acestea sunt în primul rând specialităţile înrudite care au colaborat şi au ajutat, dar pe lângă aceste specialităţi şi alte specialităţi medicale pot ajuta în tratamentul pacienţilor cu infecţie COVID”, a explicat Moldovan. Ea a menţionat că un medic de altă specialitate nu va fi capabil să facă munca unui medic de terapie intensivă, de exemplu, dar va putea ajuta la îngrijirea pacientului cu COVID. „Un medic inclusiv de boli infecţioase nu va fi niciodată capabil să facă munca unui medic de terapie intensivă în ceea ce priveşte intubarea pacienţilor sau îngrijirea la un nivel extrem de înalt a acestora. Drept pentru care niciodată nu se vor putea face astfel de schimburi. Dar pe de altă parte, un medic de boli infecţioase va putea să meargă să ajute un medic anestezist pe partea de terapie, pe parte de îngrijirea pacientului, pe parte de colaborare în ceea ce priveşte managementul corect al unui pacient. Deci clar nu vom merge cu aceste specialităţi spre alte specialităţi care sunt absolut individuale şi care nu pot să fie înlocuite. De asemenea, dacă va fi un pacient cu o urgenţă chirurgicală şi infecţie COVID cu siguranţă nu va putea un medic internist să meargă să proceseze o intervenţie chirurgicală, ci din contră aceasta va fi făcută de către medicul chirurg, dar care va putea să fie ajutat pe partea de îngrijirea pacientului şi de medici din alte specialităţi”, a afirmat Andreea Moldovan.
(...)
„Nu se va ajunge ca pacienții din ATI să fie intubați de medici din specialități medicale la pacienții cu forme severe, partea de managemant și decizie terapeutica va fi alocată medicului care are această competență, în speță de exemplu pneumolog, dar care va putea fi ajutat de medici din alte specialități.”
Vlad Voiculescu: ”Soluția folosită din Italia, Franța, medicul este cineva care a terminat Medicina, sunt secții ținute aproape exclusiv de medici rezidenți, medici aduși din Pediatrie îngrijesc adulți și la București avem spitale, avem echipament tehnic și lipsesc medici. Alte specializări pot veni în ajutorul colegilor cu ajutorul protocoalelor, nu vor putea fi trași la răspundere”.
Cadrele medicale din linia întâi se confruntă cu fenomenul de burnout
Cu aceeași criză acută de personal medical dedicat bolnavilor cu covid se confruntă toate țările.
”Vizitele se făceau dimineața cu toată echipa: cardiolog sau chirurg care face consultațiille cu pneumolog și ulterior se distribuiau sarcini: birocrație, comunicare cu rudele”.
Medicii și asistentele din linia întâi se confruntă cu fenomenul de burnout. Cei de la Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara tocmai au încheiat o evaluare în rândul personalului.
Dr. Daniela Biriș, medic clinician psiholog: ”Am vrut să vedem dacă există stres, depresie și bornout, că ele se corelează câteodată și într-adevăr până în prezent am descoperit că da. Noi ascultăm pe toată lumea, ascultăm pe cei din jurul nostru, ascultăm pacienții, până și familia, dar foarte rar suntem ascultați. Am încercat să motivez toate cadrele medicale din spital și tot personalul, că indiferent cât de greu ar fi, cât de epuizați am fi și cât de nivel de burnout am avea, feedback-ul pacienților ne face să mergem mai departe”.
Până acum, peste 926.000 de români au fost infectați cu Sars-Cov-2, iar 830.000 s-au vindecat.