Greșelile pe care le faci atunci când îți iei tensiunea arterială acasă

Hipertensiunea arterială este un factor de risc important pentru aceste afecțiuni, având o prevalență în creștere la nivel global.

Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale acasă și consultațiile medicale de rutină te ajută să descoperi afecțiunea în timp util și să te asiguri că o ții eficient sub control. Totuși, există o serie de greșeli comune care influențează rezultatele măsurătorilor.

Iată cum să iei corect tensiunea arterială, ce greșeli să eviți atunci când o măsori și cum poți preveni bolile cardiovasculare.

Cum se ia corect tensiunea arterială acasă

În primul rând, pentru că fiecare tensiometru diferă, este important să citești instrucțiunile aparatului pe care îl deții. Cele mai multe aparate sunt automate, acestea fiind cel mai ușor de utilizat, deoarece măsoară tensiunea arterială cu un singur buton. Tensiometrul mecanic, alcătuit din manșetă, manometru, stetoscop și o pară din cauciuc, poate fi dificil de utilizat de către persoanele cu deficiențe de auz, de vedere și de către cele cu probleme de mobilitate/forță ale mâinii.

Câteva indicații generale pentru a măsura corect tensiunea arterială sunt:

Rămâi în repaus timp de 5 minute, înainte de a utiliza aparatul;

Montează manșeta ferm pe brațul dezgolit, cu marginea la 2 cm deasupra cotului (însă nu prea strâns);

Rămâi relaxat în timpul măsurării! Nu vorbi, nu râde, nu mesteca și nu te mișca;

Ține brațul sprijinit pe masă, la același nivel cu inima;

Stai în șezut, cu picioarele pe podea, fără să le încrucișezi.

În cazul tensiometrelor automate, nu trebuie decât să apeși un buton, iar valoarea tensiunii arteriale va fi afișată pe ecranul digital. Pentru că acesta se utilizează cu ușurință, este cel mai recomandat tip de dispozitiv pentru persoanele care nu au pregătire medicală.

În cazul unui tensiometru mecanic, utilizarea este mai complexă:

Va trebui să fixezi discul stetoscopului sub manșetă, lipit de piele și să asculți bătăile inimii, în timp ce ții manometrul în mâna pe care ai fixat manșeta. Furtunele trebuie să rămână pe plica cotului.

Cu mâna opusă, strânge para tensiometrului (cu supapa închisă) pentru a umfla manșeta rapid. Umflă până când nu mai auzi bătăile inimii sau, conform Mayo Clinic, până când manometrul arată cu 30 de puncte peste valoarea sistolică normală.

Apoi, rotește șurubul de sub para tensiometrului, pentru a elibera treptat aerul. Lasă presiunea să scadă cu 2 linii pe secundă.

Atunci când auzi prima bătaie a inimii, manometrul indică valoarea sistolică.

Atunci când auzi ultima bătaie a inimii, manometrul indică valoarea diastolică. 

Cum se clasifică valorile tensiunii arteriale potrivit ghidurilor clinice ACC/AHA:

Valori optime: sub 120/80 mmHg;

Valori ridicate, la risc: 120-129/80-89 mmHg;

Hipertensiune arterială stadiul 1: 130-139/90-99 mmHg;

Hipertensiune arterială stadiul 2: peste 140/90 mmHg.

Ghidul ACC/AHA din 2017 a eliminat vechea clasificare, unde tensiunea de 130-139/80-89 mmHg era considerată prehipertensiune (sau o valoare la risc). În prezent, aceasta este clasificată drept hipertensiune arterială stadiul 1. Astfel, se recomandă optimizarea stilului de viață încă de la valori de 120-129/80-89 mmHg.

Așa cum prezintă American Heart Association în articolul „Understanding Blood Pressure Readings”, o valoare a tensiunii arteriale de peste 180/120 mmHg reprezintă o criză hipertensivă care necesită tratament de urgență. Mergi imediat la spital, dacă prezinți aceste valori tensionale.

Este important să știi că nu contează numai tensiunea sistolică. O tensiune diastolică ridicată este, de asemenea, un factor de risc pentru sănătate. De asemenea, măsurătorile efectuate la nivelul brațului au rezultate mai precise decât cele la nivelul încheieturii mâinii.

Dacă nu ești diagnosticat cu hipertensiune arterială, dar observi în mod repetat că ai o tensiune arterială ridicată, este important să te adresezi medicului. Măsurarea tensiunii acasă nu este o metodă de diagnostic.

Citește și: Remedii naturiste pentru tensiunea mare sau mică. Cum poți să îți reglezi tensiunea arterială fără să apelezi la medicamente

Ce greșeli să eviți atunci când îți iei tensiunea

Conform articolelor „Common Mistakes to Avoid When Measuring Blood Pressure” și „How to measure your blood pressure at home”, cele mai comune greșeli atunci când îți măsori tensiunea arterială sunt:

Îți iei tensiunea după efort fizic, după masă sau fumat: După ce ai mâncat, ai făcut sport/mișcare intensă sau ai fumat, așteaptă cel puțin 30 de minute până să îți măsori tensiunea arterială. De asemenea, rămâi în repaus, în șezut, timp de cel puțin 5 minute înainte;

Faci măsurători având vezica urinară plină: Mergi la toaletă înainte de a-ți măsura tensiunea, deoarece acest lucru poate influența rezultatele;

Măsori tensiunea regulat, dar la ore diferite: Dacă faci măsurători regulate, încearcă să le efectuezi aproximativ la aceleași ore în zile diferite;

Menții o poziție incorectă: Nu trebuie să stai cu picioarele încrucișate, în ortostatism sau cu brațul în tensiune. Sprijină cotul confortabil pe masă, ținând brațul la nivelul inimii. De asemenea, menține picioarele drepte pe podea;

Măsori tensiunea în mod repetat, fără a lua o pauză: Este important să aștepți câteva minute între două măsurători;

Mănânci, te miști sau vorbești în timpul măsurătorilor: Rămâi liniștit cât timp ce aparatul este în funcțiune, fără să vorbești, să mesteci, să râzi sau să îți miști brațul;

Folosești o manșetă de mărime nepotrivită: O manșetă prea mică poate cauza afișarea unor valori tensionale mari, în timp ce o manșetă prea mare poate favoriza afișarea unor valori prea mici, comparativ cu tensiunea arterială reală;

Îți iei tensiunea prea des: Evită să utilizezi tensiometrul de mai multe ori pe zi. Este normal ca valorile să aibă mici fluctuații, însă acest lucru poate fi o sursă de stres sau panică pentru unele persoane. Ca într-un cerc vicios, stresul duce la creșterea tensiunii arteriale;

Măsori tensiunea la brațe diferite: Folosește întotdeauna același braț atunci când îți iei tensiunea;

Îți fixezi manșeta incorect: Nu monta manșeta nici prea strâns, nici prea larg. După ce o atașezi, trebuie să poți introduce vârfurile a două degete sub marginea sa;

Folosești un dispozitiv vechi sau necorespunzător: În timp, precizia tensiometrelor poate scădea. De asemenea, este important să folosești un aparat certificat medical;

Nu îți notezi valorile tensionale: Pentru a putea observa evoluția în timp, este indicat să notezi rezultatele măsurătorilor într-un jurnal.

De ce e important să iei tensiunea corect

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale are rezultate precise și te ajută să îți monitorizezi valorile tensionale pe termen lung. Dacă ai deja un diagnostic, medicul poate evalua răspunsul la tratament și poate ajusta medicația în funcție evoluția în timp.

Printr-o măsurare corectă, poți afla dacă manifestările neplăcute pe care le experimentezi sunt legate sau nu de fluctuațiile tensiunii arteriale. Dacă nu ai un diagnostic, valorile tensionale anormale trebuie să te trimită la medic.

Pe de altă parte, dacă aceste valori sunt incorecte, ca urmare a unei măsurări greșite, ele reprezintă un semnal fals de alarmă și stârnesc o stare de panică inutilă. Stresul excesiv duce, însă, la creșterea tensiunii arteriale în mod real.

Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România

Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc cardiovascular major. Potrivit Matthew R. Alexander și colaboratorii în lucrarea „Hypertension: Practice Essentials, Background, Pathophysiology”, se estimează că 26% din populația Globului suferă de hipertensiune arterială și că prevalența va crește la 29% până în 2025.

Prima cauză de deces la nivel internațional, european și național este reprezentată de bolile cardiovasculare. Așa cum prezintă Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 17,9 milioane de oameni au decedat în 2019 din cauze cardiovasculare, reprezentând 32% din totalitatea deceselor. 85% dintre acestea au fost cauzate de accidentul vascular cerebral și de infarctul de miocard.

Potrivit OECD/European Observatory on Health Systems and Policies, datele statistice în România arată că 66% dintre femei și 52% dintre bărbați mor din cauze cardiovasculare, pe baza unui raport din anul 2014. În țara noastră, din 2000 până în 2014, 20% dintre decese au fost cauzate de cardiopatia ischemică și 18% de accidentul vascular cerebral.

Conform datelor Eurostat, în 2020 s-au înregistrat 162.984 de decese din cauza bolilor cardiovasculare în România, ceea ce înseamnă 55,1% din totalul populației.

Tocmai pentru că bolile cardiovasculare sunt adesea asimptomatice în stadiu incipient, fiind supranumite „ucigașul silențios”, este important să nu neglijezi analizele și investigațiile medicale de rutină, care sunt recomandate anual.

De asemenea, așa cum prezintă OMS, cele mai multe cazuri de boli cardiovasculare pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc modificabili, cum ar fi alimentația dezechilibrată, fumatul, sedentarismul, obezitatea și consumul excesiv de alcool.

Cu alte cuvinte, un stil de viață sănătos este principalul instrument de prevenție a bolilor de inimă. Acesta presupune activitate fizică regulată, evitarea fumatului, limitarea alcoolului, menținerea unei greutăți normale, evitarea stresului, odihnă suficientă și obiceiuri alimentare sănătoase.

Dacă ești diagnosticat cu anumite afecțiuni, cum ar fi diabet zaharat, hipercolesterolemie sau hipertensiune arterială, ține sub control aceste afecțiuni, respectând medicația prescrisă.

Prin urmare, asigură-te că îți măsori corect tensiunea arterială și că eviți greșelile menționate. Adresează-te medicului dacă observi valori tensionale anormale în mod repetat, fă o prioritate din consultațiile medicale de rutină și adoptă un stil de viață echilibrat!