Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății

 Aceasta afectează în special adolescentele și tinerele, fiind declanșată de percepția negativă asupra sinelui, precum și de un cumul de factori genetici, comportamentali, emoționali și psihologici.

Obiceiurile nesănătoase de alimentație specifice bulimiei au consecințe serioase asupra organismului, motiv pentru care diagnosticul și tratamentul prezintă o importanță crucială. Recunoașterea manifestărilor este primul pas pentru a combate bulimia nervoasă, fiind necesară o abordare terapeutică multidisciplinară pentru tratamentul acestei tulburări. Iată ce trebuie să știi despre bulimia nervoasă.

Ce este bulimia nervoasă

Potrivit Cleveland Clinic, bulimia nervoasă este o tulburare de comportament alimentar, definită în principal de următoarele două criterii:

Episoade repetate de binge eating (mâncat compulsiv) – pe parcursul cărora sunt consumate cantități mari de alimente într-un interval de timp scurt (mai puțin de 2 ore). Aceste episoade sunt greu de controlat și au loc adesea în secret;

Comportamente purgative compensatorii – după episoadele de mâncat compulsiv, apar sentimente de vinovăție și rușine, care duc la adoptarea de diferite metode pentru a elimina alimentele sau caloriile ingerate, cum ar fi provocarea vărsăturilor, administrarea de diuretice, laxative sau suplimente pentru slăbit, post alimentar (fasting), exerciții fizice excesive.

Greutatea nu este un criteriu în diagnosticul bulimiei, deoarece afecțiunea poate fi prezentă la orice valoare a indicelui de masă corporală (IMC). În general, pacienții cu bulimie nervoasă au o greutate normală sau sunt ușor supraponderali, însă imaginea de sine este sever distorsionată.

Cauze și factori de risc pentru bulimia nervoasă

Deși pacienții cu bulimie au, de regulă, o greutate optimă, ei consideră că sunt mai corpolenți decât în mod real, având o percepție negativă asupra propriei persoane. Acest lucru afectează stima de sine și declanșează comportamentele alimentare sever dezechilibrate.

Bulimia nervoasă poate apărea la orice vârstă, indiferent de sex. Cu toate acestea, este mai frecvent întâlnită la persoanele de sex feminin, mai ales la vârsta adolescenței și în tinerețe.

Așa cum prezintă Mayo Clinic, printre factorii de risc pentru bulimia nervoasă se numără:

Standardele de frumusețe, presiunea societății sau a familiei cu privire la formele suple;

Tulburările de sănătate mintală (depresia, anxietatea), tulburări de personalitate sau alte probleme de sănătate psihoemoțională;

Istoricul familial și factorii genetici – cazuri de tulburări alimentare în familie, probleme de greutate în rândul membrilor familiei și obiceiurile alimentare nesănătoase învățate;

Obiceiul de a ține diete – regimurile alimentare restrictive pot declanșa episoade de binge eating, urmate de comportamente compensatorii.

Manifestările bulimiei nervoase

Potrivit Medical News Today și celorlalte surse menționate, bulimia nervoasă poate fi recunoscută pe baza următoarelor semne și simptome:

Episoade de mâncat compulsiv, adesea în secret – pacientul consumă cantități excesive de mâncare la o singură masă, rapid și incontrolabil, fără a se putea opri;

Preocupare excesivă cu privire la greutate, formele corpului și curele de slăbire;

Frica intensă de a lua în greutate;

Nefericire cauzată de imaginea de sine;

Adoptarea unei diete stricte sau a fastingului (post alimentar) după episoadele de binge eating;

Provocarea vărsăturilor în mod voluntar imediat după mesele copioase;

Izolare socială și refuzul de a mânca în public;

Fluctuații de greutate;

Sentimente puternice de vinovăție și rușine după masă;

Utilizarea de diuretice, laxative, suplimente pentru slăbit;

Obiceiul de a efectua activitate fizică extremă;

Eroziunea smalțului dentar și leziuni gingivale, cauzate de acidul gastric (prin vărsăturile repetate);

Umflarea obrajilor și liniei mandibulei, ca urmare a inflamației glandelor salivare;

Leziuni și cicatrici pe degetele mâinilor, cauzate de contactul cu acidul gastric în timpul vărsăturilor forțate;

Schimbarea bruscă a dispoziției;

Ochi roșii sau „injectați”, din cauza spargerii vaselor de sânge în timpul vărsăturilor forțate;

Voce răgușită, ca urmare a deteriorării corzilor vocale sub acțiunea acidului gastric din timpul vărsăturilor;

Tuse persistentă din cauza iritației gâtului.

Poți bănui prezența bulimiei nervoase în cazul unei persoane dragi, dacă aceasta merge imediat la toaletă după masă sau în timpul mesei și dacă prezintă celelalte semne clinice ale tulburării.

Diagnosticul de bulimie nervoasă este stabilit dacă episoadele de binge eating și comportamentele compensatorii apar cel puțin o dată pe săptămână, timp de minimum 3 luni, conform criteriilor de diagnostic al DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale).

Complicațiile bulimiei nervoase

Așa cum prezintă Ashish Jain și Musa Yilanli în lucrarea „Bulimia Nervosa” și sursele menționate anterior, bulimia nervoasă are consecințe grave asupra sănătății fizice și stării psihoemoționale.

Cele mai frecvente complicații ale acestei tulburări de alimentație sunt:

Deficiențe nutriționale și malnutriție protein-calorică, care afectează funcțiile întregului organism;

Reflux gastroesofagian și esofagul Barrett (modificare celulară precanceroasă a tubului dintre cavitatea bucală și stomac, numit esofag);

Tulburări de tranzit intestinal (cum ar fi constipație), balonare, hemoroizi, prolaps rectal, sindrom de intestin iritabil, leziuni intestinale și gastrice sau alte complicații digestive;

Acalazie – inabilitatea mușchilor esofagieni de a se relaxa, ceea ce împiedică trecerea alimentelor în stomac;

Spasme esofagiene – contracții anormale ale esofagului;

Pancreatită (inflamația pancreasului);

Deshidratare și dezechilibre electrolitice severe – acestea pot cauza slăbiciune musculară, epuizare, convulsii, stări de leșin, aritmii cardiace, scăderea tensiunii arteriale, insuficiență cardiacă;

Menstruații neregulate – din cauza unui nivel anormal de estrogen și progesteron;

Carii dentare severe;

Osteoporoză;

Complicații în sarcină (naștere prematură, avort spontan, greutate mică la naștere), dacă pacienta cu bulimie este însărcinată;

Insuficiență renală, din cauza utilizării excesive a diureticelor care scad nivelul potasiului;

Exacerbarea stresului, anxietății și depresiei, ceea ce poate determina ideația suicidară.

Tratamentul bulimiei nervoase

Bulimia nervoasă necesită un tratament multidisciplinar, care să includă, în primul rând, psihoterapie cognitiv-comportamentală. Aceasta presupune diferite strategii pentru modificarea gândirii, modului în care reacționezi la anumite situații, îmbunătățirea relației cu mâncarea, imaginii de sine și comportamentului alimentar.

De asemenea, consilierea nutrițională de specialitate are un rol esențial pentru implementarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Dieteticianul autorizat oferă o educație nutrițională corectă, precum și un plan alimentar personalizat care are ca obiective: corectarea deficiențelor nutriționale, gestionarea tulburărilor de tranzit sau altor complicații și asigurarea necesarului individual de substanțe nutritive.

De asemenea, unii pacienți cu bulimie nervoasă pot avea nevoie de un tratament medicamentos, cum ar fi antidepresive sau anxiolitice, dacă suferă de anxietate, depresie sau alte tulburări de sănătate mintală.

Prin urmare, este important să ceri ajutorul medicului dacă recunoști manifestările specifice bulimiei. Tratarea tulburărilor de sănătate mintală (cum ar fi anxietatea), promovarea unei imagini sănătoase de sine acasă și educația nutrițională corectă sunt măsuri eficiente pentru prevenirea bulimiei nervoase și altor tulburări alimentare.