Irosim până la 600 de lei pe lună. Milioane de tone de mâncare ajung la gunoi

Ca să reducă risipa, autoritățile vor să oblige marile magazine să găsească soluții prin care să doneze mâncarea aproape de expirare, lucru care era opțional până acum. Va exista și o platformă online împotriva risipei alimentare, gestionată de Ministerul Agriculturii.

Tone de produse ajung zilnic în depozitul Băncii pentru Alimente din București. Multe sunt aduse în baza legii risipei alimentare, adoptată în 2016, care le recomandă comercianților ca în loc să arunce mâncarea, să o doneze. Doar că termenul scurt în care mâncarea trebuie consumată și infrastructura lipsă le creează greutăți celor care gestionează aceste alimente.

Mihai Doboș, reprezentantul Băncii pentru Alimente: „Carne refrigerată. Astăzi trebuie să plece, am primit-o ieri de la un producător local, am primit cinci, șase paleți și astăzi am mai rămas cu doi paleți, trebuie să plece astăzi. Unii ar vrea, nu au mașină conformă, durează până închiriază sau găsesc un alt partener care are mașină conformă... mașină cu frig... dacă dai lactate și dai mezeluri...”

În ultimii trei ani, cantitatea de alimente donate a crescut de 66 de ori, și cu toate acestea tot aruncăm anual la gunoi 2,5 milioane de tone de mâncare. Asta înseamnă aproape 5.000 de lei pe an irosiți, în medie, de persoană.

7,6 tone – 2019 14,8 tone - 2020 464,8 tone – 2021

Sursa: Ministerul Agriculturii

Populația orașului Otopeni consumă, în două săptămâni, 210 tone de alimente. Această cantitate de mâncare ajunge la gunoi numai într-o lună, în România. Asta înseamnă cam 200 de pubele pline cu alimente risipite.

În aceste condiții, autoritățile vor să modifice legea risipei alimentare care ar urma să oblige fiecare operator economic să raporteze Ministerului Agriculturii cantitățile de alimente pe care le aruncă, date care vor apărea într-o platformă online. Mai mult, magazinele vor fi nevoite să încheie contracte prin care să doneze alimentele care stau să le expire pe raft. Până acum, legea doar recomanda acest aspect.

Gabriel Sescu, președintele Băncii pentru Alimente: „E important să fie cât mai multe astfel de contracte pentru că, odată încheiat un contract, în spate există niște proceduri de operare, iar persoana responsabilă, angajatul care e acolo în depozit, unde există stocul, produsul care intră în risipa alimentară, are la îndemână procedurile prin care să facă lucrul acesta, să pregătească o marfă pentru a o dona.”

Și instituțiile publice vor fi nevoite să gândească un plan național împotriva risipei alimentare.

Diana Buzoianu, unul din inițiatorii legii: „Ne putem gândi la ce se întâmplă cu alimentele din cadrul evenimentelor mari de la nivel național. De exemplu, eu sunt parlamentar, mi-ar plăcea foarte mult să știu că în Parlamentul României, atunci când au loc evenimente mari cu catering, cu o grămadă de produse, cu tone de produse alimentare, la final de zi, acele produse care nu au fost consumate, nu vor fi aruncate.”

Cu aceste măsuri, autoritățile speră să reducă la jumătate cantitatea de mâncare rispită, până în 2030.

CITEȘTE ȘI: Când vom fi opt miliarde de oameni pe Pământ. Țările cu cei mai mulți locuitori

Zborurile s-ar putea scumpi, după un vot al Uniunii Europene împotriva poluării