Iohannis nu vrea să asiste cum România ”dă cu oiștea-n gard”: ”Ultimul cuvânt îl voi avea eu”

Galerie foto

Declarațiile au fost transmise LIVE pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV!

Precizările șefului statului vin la scurt timp după ce premierul Viorica Dăncilă a declarat că la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis a discutat, printre altele, şi despre o platformă de consultare cu privire la posibilitatea mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

”Eu sunt de acord să fie luate în considerare toate aspectele. Este bine să știm unde stăm. De acolo se va lua o decizie și ultimul cuvânt, conform Constituției, îl voi avea eu. Dar n-am decis niciodată în chestiuni importante și chiar mai puțin importante pentru România fără să fiu informat. Un decident care se trezește vorbind într-o țară străină fără să cunoască toate datele problemei greșește profund. Nu am de gând să greșesc în această chestiune.” - a spus Iohannis, aflat în Bulgaria.

Întrebat de jurnaliști dacă acum este pace între palatele Cotroceni și Victoria, Klaus Iohannis a spus că ”nu a fost război, nu a fost nici pace”, dar că nu are de gând să asiste pasiv la modul în care România ”dă cu oiștea-n gard”.

Citește și

Dăncilă, despre posibilitatea relocării Ambasadei României din Israel: Am lansat o platformă de consultare

”N-a fost nici război, nu a fost nici pace. Vedeți, conform articolului 80 din Constituție, care definește rolul președintelui, președintele veghează la buna funcționare a autorităților publice. Ori a veghea nu este o stare pasivă, nu stau să asist până, ca să mă exprim așa popular, până dăm cu oiștea-n gard. Nu, dacă văd că lucrurile merg prost, cred că este nu opțiune, este obligația să atrag atenția, să convoc la discuții, să cer opinii informate și așa mai departe. Acesta este lucrul pe care-l fac.

A, că celor de la PSD și din Guvern nu le place să le arate cineva oglinda, e posibil, dar atunci n-au decât să lucreze mai bine, mai cu spor și mai cu rezultate.” - a spus șeful statului.

De altfel, Klaus Iohannis a răspuns afirmativ la întrebarea referitoare la menținerea solicitării sale în privința demisiei Vioricăi Dăncilă din funcția de premier al României:

Reporter: Vă mențineți opinia că premierul Dăncilă ar trebui să demisioneze? Klaus Iohannis: ”Evident că da.” 

În ceea ce privește afirmațiile liderului PSD Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, care au spus că președintele României l-ar fi ”amenințat” pe premierul României, Klaus Iohannis respinge aceste acuzații: ”Eu nu-mi permit să ameninț pe nimeni. Ar fi o atitudine primitivă. Nu, eu m-am referit exact la demisie, iar dacă cineva se uită prea des la filme cu mafioți este problema sa.”.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis, conform Administrației Prezidențiale:

Jurnalist: Bună dimineața! Domnule Președinte, cum ați fost primit aseară la reuniunea informală?

Klaus Iohannis: Am fost foarte bine primit. Întotdeauna sunt foarte bine primit și cred că trebuie să fie foarte clar: noi facem parte cu adevărat din Uniunea Europeană! Că reușim să gafăm din când în când, este iarăși adevărat, dar aici vorbim de o integrare pe care ne-o dorim a fi tot mai solidă și cred că încolo ne îndreptăm.

Jurnalist: Ați discutat, domnule Președinte, aseară despre mutarea Ambasadei, despre o altă declarație legată de acest subiect?

Klaus Iohannis: Nu. Această chestiune nu a fost discutată. Nu a fost pe ordinea de zi a întâlnirii informale și nu au fost discuții pe această temă, nici măcar în particular, pe lângă întâlnire.

Jurnalist: Revenind la București, ambasadorul palestinian a fost retras sau se intenționează retragerea lui. Cum vom rezolva această situație?

Klaus Iohannis: Se va rezolva de la sine, nu trebuie să exagerăm, nici unii, nici alții.

Jurnalist: Există intenția unei rezoluții pe care Consiliul European să o adopte în privința mutării ambasadelor? Ar fi putea fi adoptată în viitorul apropiat, viitorul îndepărtat?

Klaus Iohannis: Nu s-a pus această problemă și cred că noi avem o rezoluție care este destul de clară. Nu a semnalat acum nimeni nevoia unei noi declarații pe această temă. Sigur, cu toții am regretat că la graniță cu Fâșia Gaza au fost atâtea victime, dar despre chestiunea mutării, cum am spus, nu s-a discutat aseară.

Jurnalist: Dar despre Iran și retragerea Statelor Unite din acordul nuclear?

Klaus Iohannis: Da, despre acordul cu Iran s-a discutat, fiindcă trei țări europene sunt semnatare ale acordului nuclear, și se va merge pe linia păstrării acordului nuclear.

Jurnalist: Dar despre taxele vamale?

Klaus Iohannis: Și această chestiune a fost discutată. Mai exact, Comisia ne-a prezentat abordarea, pe care am agreat-o. Vom merge pe linia renegocierii, deci se va relua discuția –sau se va continua, mai exact, că nu a fost întreruptă niciodată – cu reprezentanții Statelor Unite. Se va căuta o soluție, dar toate acestea fără a fi sub presiune. Noi suntem parteneri, vrem să rămânem parteneri, deci vrem să negociem în așa fel încât toate părțile să fie satisfăcute.

Jurnalist: Ați discutat cu Premierul și cu ministrul afacerilor externe pe teme de politică externă, domnule Președinte. Ați tranșat situația, s-au rezolvat diferențele de opinie dintre Guvern și Președinție?

Klaus Iohannis: Știți bine că am avut o discuție. Am discutat pe aceste teme și concluziile au fost prezentate în comunicatele scrise.

Jurnalist: Cum rămâne cu mutarea ambasadei? Veți colabora instituțional mai bine după această întâlnire?

Klaus Iohannis: Vedeți, în chestiune politicii externe, colaborarea nu este opțională, este obligatorie. Nu există, sau cel puțin nu ar trebui să existe abordări diferite. România va fi puternică doar în măsura în care va vorbi doar pe o singură voce pe chestiuni importante pe politică externă, și acest lucru a fost bine înțeles de toată lumea.

Jurnalist: Am văzut în comunicatul Guvernului că se continuă pe această idee, că putem să discutăm și să analizăm o posibilă mutare a ambasadei.

Klaus Iohannis: Știți ce, nu vreau să cădem în extrema cealaltă, să nu discutăm lucruri care ne privesc. Deci, sunt lucruri care ne privesc și e bine să fie discutate. Fără a discuta nu vom ajunge la nicio concluzie, însă, și aici e foarte important, aceste discuții trebuie să se desfășoare în România, între noi, cu specialiști și nu în fața publicului global. Abordarea pe care am criticat-o este că s-au dus în Israel și, fără să se consulte cu mine, fără să se consulte măcar cu specialiști pe politică externă, s-au găsit vorbind despre mutarea ambasadei. Așa ceva nu se face, pur și simplu nu se face, nu că nu ar fi frumos, nu că nu ar denota o educație selectă. Nu! Astfel de abordări dăunează grav României și din acest motiv, ele nu trebuie să aibă loc.

Jurnalist: Faptul că avem probleme cu absorbția fondurilor europene, domnule Președinte, am putea să avem și probleme în ceea ce privește negocierile României privind bugetul Uniunii Europene?

Klaus Iohannis: Ați văzut, bănuiesc, cu toții, că în ultimele zile, au apărut câteva discuții foarte serioase și foarte îngrijorătoare despre fondurile europene. Și în contextul în care ne pregătim pentru a negocia următorul exercițiu financiar, este natural să începem cu o analiză a perioadei în care ne aflăm acum, și aici lucrurile nu stau bine. Avem nerealizări majore la capitolul fonduri europene și voi face, în zilele următoare, o declarație pe această temă, fiindcă altfel se pare că doar se scriu scrisori și nu se rezolvă problema. Eu îmi doresc ca România să atragă fonduri europene, fiindcă acestea sunt necesare pentru dezvoltarea noastră.

Jurnalist: Domnule Președinte, pentru că vorbeați de această colaborare cu Guvernul și discuții pe aceste subiecte fierbinți, președintele PSD, Liviu Dragnea, spunea ieri că ar fi vrut să aveți o discuție și cu cei din Guvern și legată de participarea la Summitul informal de aseară. E nevoie? O veți face de acum încolo?

Klaus Iohannis: O să evaluez această chestiune.

Jurnalist: Domnul Dragnea spunea că ar fi trebuit să cereți un mandat și că niciodată când vă întoarceți nu îi anunțați și pe ei ce să pună în practică din ce discutați dumneavoastră, Guvernul și Parlamentul, în speță.

Klaus Iohannis: Da. Voi evalua această chestiune, dar în privința informării, ar fi bine să mai citească un pic legea și să se informeze de la sursa primară.

Jurnalist: Revin un pic la mutarea Ambasadei României din Israel, pentru că vorbeați de evaluări. Rămâne așa? Se face o evaluare a posibilității de mutare a ambasadei? Sunteți de acord cu acest aspect?

Klaus Iohannis: Eu sunt de acord să fie luate în considerare toate aspectele. Este bine să știm unde stăm. De acolo se va lua o decizie și ultimul cuvânt, conform Constituției, îl voi avea eu, dar nu am decis niciodată în chestiuni importante și chiar mai puțin importante pentru România, fără să fiu informat. Deci un decident care se trezește vorbind într-o țară străină, fără să cunoască toate datele problemei, greșește profund, Nu am de gând să greșesc în această chestiune.

Jurnalist: E pace acum între palate, domnule Președinte?

Klaus Iohannis: Nu a fost nici război, ...

Jurnalist: Dar au fost tensiuni.

Klaus Iohannis: ... nu a fost nici pace. Vedeți, conform Articolului 80 din Constituție, care definește rolul Președintelui, Președintele veghează la buna funcționare a autorităților publice. Or a veghea nu este o stare pasivă. Nu stau să asist până, ca să mă exprim, așa popular, până dăm cu oiștea în gard. Nu, dacă văd că lucrurile merg prost, cred că este nu opțiunea, este obligația mea să atrag atenția, să convoc la discuții, să cer opinii informate și așa mai departe. Acesta este lucrul pe care îl fac. Ah, că celor de la PSD și din Guvern nu le place să le arate cineva oglinda, e posibil, dar atunci nu au decât să lucreze mai bine, mai cu spor și mai cu rezultate.

Jurnalist: Vă mențineți opinia că Premierul Dăncilă ar trebui să demisioneze?

Klaus Iohannis: Evident că da!

Jurnalist: Au catalogat cei din PSD, și Premierul Dăncilă, și domnul Dragnea, acea afirmație a dumneavoastră în care spuneați că premierul ar trebui să facă ce i se spune ca pe o amenințare. Ce ar fi trebuit să facă și la ce v-ați referit? Ați amenințat-o, așa cum spun cei din PSD?

Klaus Iohannis: Eu nu îmi permit să ameninț pe nimeni, cum ar fi o atitudine primitivă. Nu, eu m-am referit exact la demisie, iar dacă cineva se uită prea des la filme cu mafioți este problema sa.

Jurnalist: Ați reușit să obțineți de la premier o promisiune că de acum încolo Guvernul vă va anunța în ceea ce privește deciziile importante de politică externă, în urma întâlnirii de la Cotroceni?

Klaus Iohannis: Cred că v-am răspuns la această întrebare. Toată lumea a înțeles că nu numai în politică externă, în general, în chestiunile care privesc România, lucrurile trebuie discutate.

Jurnalist: Domnule Președinte, Donald Tusk spunea în întâlnirea... înaintea întâlnirii de aseară că, citez, „cu un prieten ca Statele Unite ale Americii, cine mai are nevoie de dușmani?". În condițiile în care vedem că relația între UE și SUA devine destul de agitată, să-i spunem, cum o să-și găsească România o poziție clară față de ambele puteri cu care avem parteneriate?

Klaus Iohannis: Dați-mi voie să repet ceva ce am spus de mai multe ori și cred că este important să nu uităm: politica externă a României se bazează pe trei piloni. Aceștia sunt Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și apartenența la Uniunea Europeană.

În acest context, am subliniat de foarte multe ori că relația bună transatlantică este vitală și credeți-mă că am fost mulțumit, ca să nu zic bucuros, aseară, când am constatat că majoritatea liderilor europeni așa văd lucrurile.

Deci noi nu intrăm într-o logică de adversitate cu Statele Unite ale Americii Sunt un partener extrem de important pentru noi. Dar, vedeți, așa cum într-o familie mai apar neînțelegeri, așa și între parteneri se întâmplă să apară sincope. Asta nu înseamnă că renunțăm la relația de parteneriat cu SUA sau că renunță cineva la Uniunea Europeană. Nu! O astfel de abordare ar fi fundamental greșită.

Și, în acest context, dați-mi voie să spun că îmi displace profund că sunt anumite persoane în România care încearcă să inducă ideea că trebuie să alegem, cică, între Statele Unite și Europa. Nimic mai fals!

Până și ideea aceasta este profund toxică și contraproductivă. Noi, românii, am ales. Și Statele Unite, și Uniunea Europeană. Nu ne-a obligat nimeni la aceste lucruri. A fost strict voința noastră și așa vom merge mai departe și ori de câte ori va fi nevoie, voi sublinia importanța ambelor relații pentru România și importanța relației transatlantice. Acest lucru va fi discutat și răsdiscutat, și vom reuși împreună să lămurim problemele pe care le avem, de exemplu pentru tarife la export și alte lucruri.

Jurnalist: Mulțumim!

Klaus Iohannis: Eu vă mulțumesc. O zi bună! 

Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest

Joi, la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest, şefii de stat şi de guvern vor dezbate subiecte de interes comun, precum conectivitatea, securitatea şi fenomenul migraţiei.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, în prima sesiune, preşedintele Iohannis va sublinia importanţa proiectelor în domeniul conectivităţii, în infrastructură, energie şi reţelele digitale, întrucât acestea au capacitatea de a creşte convergenţa între Uniunea Europeană şi regiunea Balcanilor de Vest.

În acest context, el va susţine acordarea unui sprijin sporit strategiilor macro-regionale, cum ar fi proiectele dezvoltate sub egida Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

În cadrul celei de-a doua sesiuni cu tema "Abordarea provocărilor comune", Klaus Iohannis va pleda pentru acordarea unei atenţii sporite întăririi statului de drept şi luptei împotriva corupţiei.

De asemenea, preşedintele se va pronunţa pentru creşterea investiţiilor în Educaţie, ca unul dintre cele mai eficiente mijloace pe termen lung pentru realizarea unui spaţiu comun de securitate, mai spune Preşedinţia.

Cei 28 lideri îşi afişează, la Sofia, unitatea în faţa ”capriciilor” lui Trump

Liderii statelor europene şi-au stabilit răspunsul colectiv faţă de ”capriciile” preşedintelui american Donald Trump în dosarele nuclear iranian şi comerţului internaţional, într-o reuniune, miercuri seara, la Sofia, relatează AFP, potrivit News.ro.

Cina lor de lucru - de peste trei ore - nu a condus la vreo decizie oficială, însă cei 28 de lideri europeni au convenit ca ”UE să continue să se bată pentru sistemul internaţional bazat pe reguli, în pofida recentelor decizii cu privire la modificările climatice, drepturile vamale şi Iran”, a declarat o sursă europeană pentru AFP.

”Suntem, astăzi, martorii unui nou fenomen, atitudinea capricioasă a administraţiei americane”, a denunţat preşedintele Consiliului European Donald Tusk înaintea reuniunii.

”Când ne uităm la ultimele decizii ale preşedintelui Trump, ne-am putea spune că, cu asemenea prieteni, nu avem nevoie de inamici”, a adăugat el.

Turbulenţele puternice în relaţiile transatlantice au constituit ”felul” de rezistenţă al cinei, un preludiu al unui summit, joi, consacrat relaţiilor pe care UE vrea să le consolideze cu Balcanii.

Cei 28 au încercat înainte de toate să afişeze o unitate fără falie în faţa provocărilor americane, mai ales cea a retragerii din acordul în dosarul nuclear iranian şi a sancţiunilor care le vizează societăţile ce operează în această ţară.

Şefii de stat şi de guvern vor continua să susţină acordul, ”atât timp cât Iranul îl va respecta”. Iar ei ”îşi vor lansa lucrări în vederea protejării întreprinderilor europene afectate de decizia americană”, a precizat o sursă europeană pentru AFP.

Donald Tusk le-a cerut celor trei state europene semnatare ale acordului nuclear cu Teheranul - Franţa, Marea Britanie şi Germania - să-şi prezinte evaluarea situaţiei, la o zi după o reuniune la Bruxelles cu şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Zarif.

Europenii discută despre posibilitatea de a aplica o lege intitulată a ”blocajului” - un instrument care le permite să-şi protejeze întreprinderile care operează în Iran în faţa ameninţărilor cu sancţiuni extrateritoriale americane.

”MIJLOACE LIMITATE”

”Mijloacele sunt aici, le vom utiliza. Însă nu trebuie ne ascundem după văl, mijloacele sunt limitate”, a avertizat însă preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

Gigantul francez Total a avertizat deja că va pune capăt marelui său proiect în domeniul gazelor nauirale în Iran, demarat în iulie 2017, dacă nu va obţine o derogare de la autorităţile americane, cu susţinerea Franţei şi UE.

Europenii s-au angajat totodată miercuri seara ”să răspundă îngrijorărilor cu privire la rolul regional al Iranului (în Orientul Mijlociu) şi programului său al rachetelor balistice”, potrivit unei surse europene.

Cei 28 au făcut, de asemenea, bilanţul discuţiilor în curs cu americanii pe tema taxelor vamale impuse importurilor de oţel şi aluminiu.

”Obiectivul meu este simplu: să rămânem fermi. Asta înseamnă o scutire permanentă” de la aceste taxe vamale, a reafirmat miercuri Donald Tusk.

”Este absurd să te gândeşti că UE ar putea să fie o ameninţare la adresa Statelor Unite. Trebuie să readuce realitatea în această discuţie”, a pledat el.

UE este scutită până la miezul nopţii de 31 mai de taxe vamale americane de 25% asupra exporturilor de oţel şi de 10% la cele de aluminiu. pentru a le scuti definitiv, Washingtonul cere o mai mare deschidere a pieţei europene.

DESCHIDERI

”UE nu va negocia cu pistolul la tâmplă”, au declarat miercuri la Sofia Cei 28, potrivit unei surse europene.

Dar dacă Statele Unite le acordă scutirea permanentă pe care o cer, europenii sunt pregătiţi ”să deschidă discuţii” cu privire la mai multe subiecte, precum îmbunătăţirea ”accesului reciproc la pieţe a unor produse industriale, inclusiv automobile, şi deschiderea pieţelor publice”, a precizat această sursă.

”În pofida tuturor dificultăţilor cu care ne confruntăm în aceste zile, relaţiile transatlantice sunt şi vor rămâne de o importanţă capitală”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel în Bundestag înainte să plece la Sofia.

În afară de Iran şi comerţ, Cei 28 au discutat miercuri seara şi despre evenimentele din Gâşia Gaza, care sunt legate de ”problema mai vastă a consecinţelor deciziilor lui Donald Trump”, a subliniat un oficial european de rang înalt.

Europenii se întâlnesc joi cu omologii lor din şase ţări din Blacani - Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo -, cu scopul de a-şi consolida legăturile cu această regiune în care Eusia încearcă să-şi extindă influenţa.

”Este pentru prima oară de 15 ani când UE se întâlneşte cu partenerii săi din regiune în acest format”, a subliniat o sursă europeană, precizând că nu se va discuta despre extindere.