Guvernul a trimis în Parlament proiectul de lege privind alegerea primarilor în 2 tururi

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a convocat Parlamentul în sesiune extraordinară, pentru alegerea primarilor în 2 tururi.

Simultan cu începerea procedurilor în vederea angajării răspunderii, şi PSD va începe demersurile pentru depunerea moţiunii de cenzură, pentru care deja a anunţat că a strâns numărul semnăturilor necesare.

CITIȚI la finalul acestui articol textul integral al proiectului de lege privind alegerea primarilor în 2 tururi!

Alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin

Proiectul, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, are ca principală prevedere modificarea Articolului 101 din Legea alegerilor locale.

Astfel, se stabilește că este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin, inclusiv în caz de balotaj între candidaţi.

La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

În al doilea tur de scrutin este declarat ales primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

”În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor”, se mai arată în proiectul de modificare a legii.

De asemenea, se prevede şi că, dacă o astfel de situaţie se produce în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, ”nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat”, potrivit News.ro.

De asemenea, Guvernul introduce şi prevederi noi. Una dintre ele este aceea prin care propune care persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului să îşi poată exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetăţenii vor vota pe lista suplimentară. Un alt articol nou este cel care prevede că, în cazul comunelor cu mai puţin de 500 de locuitori, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 10% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează. Argumentele Executivului pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi sunt: nivelul ridicat de nemulţumire din societatea românească şi susţinerea covârşitoare pentru alegerea primarilor cu majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care nu a fost transpus în legislaţia românească din cauza tergiversării deciziei în mod nejustificat ultimii ani de zile; faptul că în tradiţia democratică a României condiţia majorităţii pentru alegerea primarilor reprezintă un element al patrimoniului electoral, existând o singură interpretare dată conceptului de majoritate, respectiv cea a opţiunii a cel puţin jumătate plus unu din numărul celor care îşi exprimă opţiunea, care este aplicată în România în toate situaţiile care impun hotărâri adoptate prin vot.

Executivul propune modificarea legii ”luând în considerare desfăşurarea alegerilor locale în prima jumătate a acestui an, fapt care necesită un interval de timp adecvat pentru pregătirea în condiţii optime a procesului electoral” şi având în vedere obiectivele specifice prevăzute de Programul de Guvernare, adoptat prin Hotărârea Parlamentului 22 din 4 noiembrie 2019 referitoare la întărirea democraţiei româneşti: „organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor prezidenţiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale şi a alegerilor parlamentare din 2020”.

De asemenea, constată faptul că societatea românească se află într-o situaţie deosebită a cărei reglementare necesită corecţii legislative imediate, fiind un caz de urgenţă esenţial în evoluţia democratică a comunităţilor locale, aflate într-un risc major de disfuncţionalitate administrativă care contravine aspiraţiei la bunăstare a cetăţenilor, fapt care impune angajarea răspunderii Guvernului, conform articolului 114 din Constituţie.

PSD depune moțiune de cenzură, ca să demită Guvernul Orban

 

Reacţia PSD a fost rapidă, preşedintele interimar al partidului Marcel Ciolacu anunţând că va iniţia o moţiune de cenzură, cu sprijinul UDMR. De altfel, liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat sâmbătă că prin trecerea la alegerea primarilor din două tururi, UDMR ar pierde aproape 20% din edili.

Duminică, Ciolacu a declarat că 115 parlamentari au asemnat deja moţiunea, suficient pentru a o depune.

El a afirmat de asemenea că poartă discuţii şi cu Victor Ponta pentru susţinerea moţiunii de cenzură şi că speră să ajungă la un acord în această privinţă cu liderul Pro România. 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!