Furați de grija coronavirusului, deputații au adoptat tacit autonomia Ținutului Secuiesc. Ce se va întâmpla acum

Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaților pe 23 decembrie 2019 de deputații UDMR Biro Zsolt Isvan și Terza Kulcsar Jozsef Gyorgy.

Proiectul a primit ulterior avize negative de la mai multe comisii de specialitate, inclusiv un punct de vedere negativ de la Guvern, pe 16 aprilie.

Problemele ridicate de starea de urgență instaurată în contextul pandemiei de coronavirus, precum și de absența aleșilor, au făcut uitat proiectul, astfel încât acesta a fost adoptat tacit pe 23 aprilie, data la care trebuia dezbătut și votat.

Propunerea legislativă a fost astfel înaintată în mod automat către Senat, care a devenit for decizional în privința autonomiei Ținutului Secuiesc.

Citește și

PSD: De la 1 iunie, consiliile judeţene şi marile primării vor intra în colaps financiar

Legea adoptată tacit de deputați include lista de teritorii ale Ținutului Secuiesc, formele de administrare independentă, precum și faptul că limba maghiară devine aici limba oficială, alături de cea română.

”Regiunea are dreptul de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor sale specifice. Acest drept include adoptarea și exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competența regiunii și a unor sarcini care aparțin unor competențe naționale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, se arată în proiectul adoptat de deputații români.

Documentul integral al ”Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc” poate fi consultat la finalul acestui articol.

Articolul 3 al propunerii legislative arată că ”autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român”. ”Cu respectarea acestui principiu: a) Competențele, în limitele prezentului statut, pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.

b) Delegarea de competență trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale și financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competențe adiționale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.

c) Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competențe trebuie să se bucure, atât cât este posibil și in limitele legii, de libertatea de a-și adapta exercitarea acestora la condițiile specifice regiunii și la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate și conform doleanțelor locuitorilor regiunii”, se mai arată în proiect.

Articolul 4 al propunerii arată că ”teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scauul istoric Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș”. Practic, este vorba despre următoarele regiuni, după cum sunt stipulate în proiectul adoptat tacit de Camera Deputaților. ”Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești. a) Scaunul Kczdi (Kczdiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Secuiesc (Kczdivasarhely), b) Scaunul Orbai (Orbaiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședinta la Covasna (Kovzszna), c) Scaunul Sepsi (Sepsiszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy), d) Scaunul Ciuc (Csikszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Miercurea Ciuc (Csikszereda), e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Odorheiu Secuiesc (Szckelyudvarhely), f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos), g) Scaunul Mureș (Marosszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Târgu Mureș (Marosvasarhely), h) Scaunul Micloșoara-Brăduț (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszck), care cuprinde localitățile aparținătoare, având reședința la Baraolt (Barot)”.

Conform Articolului 5, ”Autonomie regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta”.