Viktor Orban a ajuns la Kiev să medieze pacea: „Voi întocmi rapoarte pentru liderii europeni”

Potrivit oficialului, principalul subiect al discuţiilor este posibilitatea încheierii păcii, în condiţiile în care Ungaria, ţară care întreţine în continuare relaţii cordiale cu Moscova, se opune furnizării de armament şi ajutor financiar Kievului, pledând pentru negocieri de pace cu Rusia.

Viktor Orbán şi Volodimir Zelenski vor aborda, de asemenea, „problemele actuale ale relaţiilor bilaterale dintre Ungaria şi Ucraina”, a precizat şeful biroului de presă.

Kievul şi Budapesta au avut numeroase puncte de fricţiune pe tema drepturilor minorităţii maghiare din Ucraina, iar ambasadorul Ungariei la Kiev a fost convocat de câteva ori la MAE ucrainean pentru declaraţii făcute de oficiali de la Budapesta.

Luni seara, înainte de a pleca spre Kiev, în prima sa vizită oficială aici de la începutul războiului început în februarie 2022, Viktor Orban a acordat un interviu televiziunii publice în care a spus că oportunitatea cea mai mare a preşedinţiei ungare a UE este apropierea Europei de pace. Premierul, care a acordat interviul la Bruxelles, după ce a preluat luni preşedinţia rotativă a Uniunii Europene de la premierul belgian Alexander De Croo, a declarat că cea mai mare problemă a Europei în prezent este războiul ruso-ucrainean.

Citește și

Ungaria eurosceptică preia preşedinţia UE. Promisiunea Budapestei pe fondul temerilor apărute în mai multe state membre

Viktor Orban, un admirator şi susţinător al lui Donald Trump, şi-a ales ca motto al preşedinţiei ungare la UE un slogan copiat după cel al fostului preşedinte american: „Make Europe Great Again”. El a spus că americanii nu pot fi lăsaţi deoparte de Europa, şi asta nu din cauza lui Donald Trump, ci din cauza războiului. Premierul a menţionat că în cadrul dezbaterii candidaţilor la preşedinţia SUA de săptămâna trecută, republicanul a spus clar că va pune capăt războiului în 24 de ore, fie numai printr-un armistiţiu. „Dacă acest lucru va duce la o pace durabilă este o chestiune a viitorului, dar în mod sigur nu va rămâne situaţia de azi” – a comentat Viktor Orban. Prin urmare, a spus el, Europa trebuie să fie pregătită pentru o situaţie în care, mai devreme sau mai târziu, americanii şi ruşii vor începe tratative. Care va fi locul Europei în acest aranjament? Cine îi va reprezenta interesele? Care sunt, de fapt, interesele ei? – a enumerat premierul cele mai importante întrebări care trebuie puse. Viktor Orbán a precizat că Ungaria nu poate răspunde la aceste întrebări, dar, în calitate de preşedinte în exerciţiu al UE, poate face ceea ce este întotdeauna de datoria preşedintelui: să pună pe masă propuneri şi să-i ajute pe cei 27 de prim-miniştri în luarea unei decizii.

„Vom fi prezenţi la toate locurile importante din perspectiva Europei, vom studia fiecare situaţie, voi întocmi rapoarte pentru liderii europeni despre toate situaţiile care pot fi discutate în Consiliul European şi despre care liderii europeni pot lua hotărâri”, a arătat Orban, afirmând totodată că, în zilele următoare, se vor auzi „veşti surprinzătoare din locuri surprinzătoare”, o aluzie probabil la vizita sa la Kiev.

Premierul ungar s-a opus în mod regulat ajutorului financiar acordat Ucrainei şi a părăsit sala în timpul unei reuniuni a liderilor UE din decembrie pentru a nu vota împotriva unei decizii de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina. Guvernul Orbán a opus, de asemenea, un veto la şapte decizii juridice susţinute de celelalte 26 de state membre ale UE, care ar fi deblocat 6,6 miliarde de euro pentru livrări de arme către Ucraina.