Ungaria a intrat din nou în carantină totală, în urma creșterii alarmante a cazurilor de Covid-19

Astfel, în al doilea trimestru sunt așteptate pe continent 300 de milioane de doze. Până acum, Uniunea Europeană a aprobat serurile „Pfizer”, „Moderna” şi „Astra Zeneca”.

Agenţia Europeană a Medicamentului ar urma să avizeze joi și vaccinul producătorului american: „Johnson&Johnson”.

Accelerarea campaniei de imunizare este critică, în condițiile în care multe țări europene sunt îngenuncheate de al al treilea val al pandemiei, în frunte cu Ungaria, Cehia și Slovacia.

De luni, Ungaria este din nou în carantină totală. Toate școlile, grădiniţele, serviciile şi magazinele neesenţiale vor rămâne închise cel puțin o luna, într-o încercare de a frană ceea ce autorităţile de la Budapesta consideră a fi al treilea val al pandemiei de COVID-19.

Citește și

Unic în lume. Situri de dinozauri uitate de 100 de ani, redescoperite în Transilvania

Tara cu aproape 10 milioane de locuitori a înregistrat în ultima săptămână în medie 5.113 noi cazuri de COVID-19 şi 133 de decese pe zi.

Între timp, peste un milion de unguri au primit cel puţin prima doză dintr-unul din cele cinci vaccinuri folosite, inclusiv cel rusesc și cel chinezesc.

Ungaria a fost prima ţară membră UE care a comandat vaccin din Rusia și China. I-au urmat exemplul și Slovacia și Cehia, care au primit ori sunt pe cale să primească doze de Sputnik V.

Cehia și Slovacia sunt, de altfel, țările europene cele mai lovite de valul al treilea, ajungând să ceară statelor vecine să le preia zeci de pacienți în stare gravă, întrucât spitalele lor sunt în punctul critic.

În ultimele 2 săptămâni, Slovacia, ţară cu 5,4 milioane de locuitori, a înregistrat în medie 24 de decese la 100.000 de locuitori, rata cea mai mare din lume.

Iar Cehia are cea mai mare rata de infectare din Uniunea Europeana, cu 1.400 de cazuri noi la suta de mii de locuitori, în ultimele 14 zile.

Guvernul de la Praga a instituit un lockdown sever începând din 1 martie. Premierul Andrei Babis şi-a avertizat compatrioții că anul acesta Paştele catolic, fixat pe 4 aprilie, va fi sărbătorit la fel ca anul trecut, adică fără ca oamenii să iasă din locuințe.

O altă măsură decisă de autoritățile cehe este ca toate companiile cu peste 50 de angajaţi să-și testeze săptămânal angajaţii, acţiune subvenţionată de guvern pentru a menţine funcţională economia.

În schimb, israelienii par să fi trecut cel mai greu hop. După șase luni cu lacătul pe ușă, s-au redeschis restaurantele și barurile. Însă le pot trece pragul doar cei vaccinați și cei vindecați de COVID.

Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian: „E o zi mare, deschidem restaurantele cu acest "pașaport verde", revenim la viață. Încă trebuie să ne protejăm, să purtăm măști, să păstrăm distanța fizică. Dar ne revenim."

Până acum s-au vaccinat 5 milioane de israelieni, adică peste 53% din populație.

Cu totul altlfel stau lucrurile în Germania, care a imunizat doar 6% din populație. Guvernul Merkel este tot mai criticat pentru gestionarea campaniei de vaccinare.

O parte a problemei este că imunizările pot fi făcute doar la centre speciale, nu și la cabinetele medicale. În Marea Britanie, medicii de familie administrează vaccinuri anti-Covid de luni de zile, reușind inocularea a peste 30% din populație cu prima doză.

O alta greșeală imputată guvernului federal german este decizia pripita a autorității de reglementare de a limita administrarea serului Astrazeneca doar până la 65 de ani.

Acest lucru a afectat masiv încrederea populației în serul britanic. Și, desi intre timp a fost anulată restricția, Germania are în prezent un stoc de 1,3 milioane de doze ale vaccinului AstraZeneca.