The Wall Street Journal: Ucraina este presată să se gândească la un plan B pentru războiul cu Rusia

Acum, în condiţiile în care Rusia continuă să avanseze lent pe câmpul de luptă, iar sprijinul occidental pentru Ucraina dă semne de oboseală, Ucraina ar putea fi nevoită să vină cu un plan mai realist, cel puţin pentru următorul an de război, potrivit unor diplomaţi europeni cu care a stat de vorbă The Wall Street Journal (WSJ).

Occidentul sprijină în continuare obiectivul declarat pe termen lung al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a prelua controlul asupra teritoriului său. Dar unii diplomaţi europeni spun că Ucraina trebuie să fie mai pragmatică în obiectivele şi strategia sa de război. Acest lucru i-ar putea ajuta pe oficialii occidentali să susţină în faţa alegătorilor lor necesitatea de a furniza arme şi ajutor Kievului.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, se află miercuri în Ucraina pentru a se întâlni cu oficiali ucraineni, în parte pentru a discuta despre cea mai bună modalitate de a defini o victorie ucraineană şi despre ajutorul de care va avea nevoie pentru a o obţine, potrivit oficialilor. Mai mulţi alţi înalţi funcţionari americani şi europeni s-au aflat la Kiev în ultimele două săptămâni.

Discuţiile indică o sursă recurentă de tensiune între Kiev şi Occident: reconcilierea dorinţei de a evacua forţele liderului rus Vladimir Putin din Ucraina cu realitatea militară de pe teren. Oficiali europeni de rang înalt susţin că Kievului i s-a spus că o victorie deplină a Ucrainei ar necesita ca Occidentul să ofere sprijin în valoare de sute de miliarde de dolari, ceea ce nici Washingtonul, nici Europa nu pot face în mod realist.

Citește și

Putin jubilează. Americanii au explicat de ce ezită să ofere Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia

Blinken a declarat marţi că face deplasarea la Kiev în parte pentru a vedea „exact cum îşi văd ucrainenii nevoile în acest moment, spre ce obiective (se îndreaptă) şi ce putem face noi pentru a sprijini aceste nevoi”. Blinken a mai declarat că el şi Lammy vor prezenta un raport preşedintelui Biden şi prim-ministrului britanic Keir Starmer, care vor discuta apoi această chestiune la întâlnirea de vineri.

Acest rapoort ar putea fi preludiul semnării de către SUA şi Regatul Unit a unui acord privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte din Rusia, însă oficialii avertizează că nu a fost luată încă nicio decizie finală.

La Washington, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că deplasarea la Kiev nu are drept scop să forţeze Ucraina să intre în negocieri. „Cu siguranţă, un final negociat este cel mai probabil rezultat aici, dar când se va întâmpla acest lucru şi în ce condiţii şi circumstanţe, acest lucru va depinde de preşedintele Zelenski”.

Atât Rusia, cât şi Ucraina au declarat că sunt deschise la încetarea focului sau la discuţii de pace, deşi ambele părţi par departe de orice astfel de întâlnire. Ucraina a insistat că trupele ruse trebuie să părăsească ţara înainte de a se prezenta la masa negocierilor. În iunie, Kremlinul a cerut Ucrainei să-i restituie teritoriul pe care l-a pierdut şi să renunţe la alte teritorii, precum şi la ambiţiile sale de a adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Oficialii occidentali spun că, deşi Putin susţine că doreşte să înceapă negocieri de pace, nu este de bună-credinţă şi Putin continuă să creadă că poate obţine câştigurile militare necesare pentru a zdrobi independenţa Ucrainei. Tocmai de aceea, sprijinul militar occidental continuu este vital.

Demersul diplomatic are loc înainte de ceea ce ar putea fi o deplasare critică în SUA pentru Zelenski. Acesta s-a angajat să prezinte ceea ce el numeşte un plan de victorie în timpul vizitei sale în Statele Unite pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din această lună. ZelenskI a declarat că doreşte să se întâlnească şi cu Donald Trump şi Kamala Harris, candidaţii la preşedinţie, pentru a le obţine sprijinul. Nu este clar dacă aceste întâlniri vor avea loc.

„Sper că voi avea ocazia să le arăt acest plan lui Biden şi potenţialilor candidaţi la preşedinţia SUA Harris şi Trump şi să primesc feedback”, a declarat Zelenski recent, aflat în Italia.

Diplomaţii occidentali continuă să afirme că alegerile prezidenţiale din SUA rămân esenţiale în ceea ce priveşte cantitatea de asistenţă americană la care Ucraina se poate aştepta pe termen scurt. Cu toate acestea, puţini cred că sprijinul occidental poate continua la nivelurile actuale în anii următori.

Noua propunere de pace planificată de Zelenski este cel mai recent semn că acesta îşi adaptează poziţia publică, care până acum a fost axată pe recâştigarea întregului teritoriu al Ucrainei înainte de începerea oricăror discuţii de pace, scrie WSJ.

În cursul verii, Ucraina a luat în considerare discuţii cu Rusia privind limitarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi, au declarat oficiali ucraineni, ruşi şi occidentali.

Sondajele recente au arătat o creştere progresivă a numărului de ucraineni pregătiţi pentru negocieri de pace, dar puţin peste jumătate din populaţie rămâne în favoarea luptelor până când Ucraina îşi va recăpăta întregul teritoriu. Oleksii Kovjun, analist politic şi gazdă a unui talk-show online popular, consideră că recunoaşterea faptului că luptele ar putea înceta în condiţiile în care Rusia încă deţine bucăţi din teritoriul ucrainean ar fi un risc politic imposibil pentru Zelenski. „Este sinucidere politică şi nu se poate întâmpla”, a declarat Kovjun.

Jonathan Eyal, director asociat la Royal United Services Institute, un think tank britanic de apărare, a declarat că este bine să se vorbească în privat cu Ucraina despre provocările sale şi despre forma pe care o are victoria „Dar nu suntem nici pe departe acolo şi trebuie să fim atenţi ca această discuţie să nu fie interpretată ca scoaterea din priză a Ucrainei”, a spus el.

Unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Ucrainei, cum ar fi ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, au avertizat de ceva timp că hotărârea Occidentului de a ajuta Ucraina să îşi recâştige teritoriile a scăzut. El s-a alăturat apelurilor ucrainene pentru livrări militare mai rapide şi o relaxare a regulilor care restricţionează utilizarea armelor occidentale pentru a viza Rusia.

Vizita lui Blinken la Kiev are loc într-un moment delicat pentru Ucraina, pe fondul slăbirii sprijinului în Occident pentru continuarea finanţării războiului şi al începerii iernii ucrainene. De asemenea, această vizită are loc în timp ce forţele ruse continuă să facă progrese lente, dar costisitoare pe front.

De la începutul anului, Rusia a bombardat reţeaua electrică a Ucrainei, ridicând perspectiva unei migraţii în masă a ucrainenilor care îşi părăsesc casele neîncălzite în lunile următoare, a declarat Eric Green, cercetător nerezident la Carnegie Endowment for International Peace, care până anul trecut a fost principalul consilier al lui Biden pentru Rusia în cadrul Consiliului Naţional de Securitate.

Deşi mişcarea surpriză a Ucrainei de a intra pe teritoriul rusesc în regiunea Kursk a fost salutată în Ucraina ca o umilinţă pentru Putin, în Occident creşte îngrijorarea că aceasta ar putea afecta capacitatea Kievului de a se apăra pe termen lung, a declarat Green.

Oficialii ucraineni au sperat că ofensiva va forţa Rusia să retragă trupele esenţiale pentru ofensiva din interiorul Ucrainei. Dar există tot mai multe indicii că Moscova nu a muşcat momeala, iar ofensiva rusă continuă să ocupe teritorii strategice în estul Ucrainei.

Ofensiva în Kursk a fost „utilă pentru Ucraina, deoarece a arătat că Ucraina poate încă să lupte şi să producă surprize”, a declarat Green. Dar în Occident, unii oficiali „îşi exprimă îngrijorarea că este ca o bucată de zahăr care va fi regretată în şase-opt săptămâni”.

Andrew Weiss, vicepreşedinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că „partenerii Kievului sunt cu siguranţă îngrijoraţi de capacitatea Ucrainei de a rezista unui atac militar rus la scară largă”. Cu toate acestea, el a spus că abilitatea puterilor occidentale de a presa Ucraina să facă concesii la care se opune este limitată. „Operaţiunea de la Kursk reaminteşte încă o dată că ucrainenii păstrează multă îndrăzneală şi dorinţa de a-şi surprinde chiar şi partenerii occidentali”, a spus el.

Lupta de şase luni pentru obţinerea sprijinului Congresului pentru un pachet de ajutor militar în valoare de 60 de miliarde de dolari a tensionat legăturile dintre Zelenski şi administraţia Biden. Luna trecută, Germania şi-a redus bugetul de ajutor militar planificat pentru Ucraina pentru anul 2025, după ce cancelarul Olaf Scholz a cerut în mare parte anul trecut partenerilor europeni să îşi mărească asistenţa militară pentru Kiev.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat luni în Parlament că artileria rusă depăşeşte Ucraina cu cel puţin trei la unu, iar Rusia recrutează sau înrolează 400.000 de soldaţi suplimentari în acest an.

Rusia primeşte, de asemenea, ajutor suplimentar din partea Iranului, Coreei de Nord şi mai ales a Chinei. Statele Unite şi Regatul Unit au anunţat marţi sancţiuni împotriva Iranului şi Rusiei în urma a ceea ce au declarat a fi primele livrări de rachete balistice iraniene trimise către Moscova pentru război. China, în special, furnizează componente pentru a ajuta la construirea armelor ruseşti în schimbul tehnologiei submarinelor, a declarat marţi secretarul de stat adjunct Kurt Campbell.