Scutul anti-rachetă din România ar putea fi subiect de negociere la summit-ul Trump – Putin. Ce acuză ruşii

Galerie foto

Informaţia vine de la Iuri Uşakov, unul dintre consilierii preşedintelui rus. Uşakov a declarat înaintea summit-ului, potrivit TASS, că „cei doi lideri ar putea ridica problema Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, inclusiv în contextul desfăşurării de către Statele Unite în România a unor platforme de lansare care pot să lanseze nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete inteligente Tomahawk”.

În opinia lui Uşakov, „stabilitatea strategică ar putea fi o temă centrală” a întâlnirii între cei doi lideri. „Măsurile noastre de întărire a potenţialului naţional de apărare sunt o reacţie la sistemul global de apărare anti-rachetă al SUA, care reduce valoarea forţelor nucleare ale Rusiei”, a mai spus consilierul lui Putin.

Prin Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Washington şi Moscova, raza de acţiune permisă pentru rachetele de croazieră şi cele lansate de la sol este sub 500 de kilometri sau peste 5.500 (pentru rachete intercontinentale).

De-a lungul timpului, Washington-ul a acuzat violarea tratatului INF de către ruşi, dar fără niciun rezultat. Mai mult, Kremlinul a replicat, acuzând Statele Unite că ar încălca tratatul INF prin instalarea scutului antiracheta de la Deveselu.

Citește și

Noile rachete nucleare ruseşti, care pot străpunge scutul de la Deveselu, vor fi gata în 2020

Oficialii ruşi susţin că sistemul american Aegis Ashore, inclusiv cel instalat la Deveselu, utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croazieră tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul INF.

Ceea ce ar însemna în viziunea Moscovei, că activarea scutului din ţara noastră, în 2016, a dus la anularea Tratatului. Kremlinul susţine că baza de la Deveselu ar putea fi transformată extrem de uşor într-una destinată lansării de atacuri cu rachetă asupra Rusiei.