Erdogan şi-a dat acordul să sprijine aderarea Suediei la NATO. Anunțul făcut de Stoltenberg

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis, luni seară, în urma unei discuţii de mai multe ore cu premierul suedez Ulf Kristersson, mediate de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că va transmite parlamentului de la Ankara, spre ratificare, protocolul pentru aderarea Suediei la NATO.

„Sunt bucuros să anunţ că preşedintele Erdogan a acceptat să transmită protocolul de aderare a Suediei parlamentului turc, cât mai curând posibil şi să acţioneze cu adunarea pentru a garanta ratificarea", a declarat responsabilul la finalul unei întâlniri cu liderul turc premierul suedez, Ulf Kristersson, în ajunul unui summit NATO la Vilnius.

În comunicatul transmis de Alianţa Nord-Atlantică nu este precizat însă un orizont de timp pentru acest demers al liderului turc.

Negocierile Turciei cu UE în vederea unei aderări au fost oprite de mai mulţi ani. Comisia Europeană (CE) aprecia în 2020 că aceste negocieri se aflau într-un „punct mort” din cauza unor decizii contrare intereselor UE luate de către Ankara în domeniul drepturilor omului.

Citește și

Greta Thunberg, pusă sub acuzare pentru nerespectarea unui ordin poliţienesc în timpul unui protest în Suedia

Turcia este în continuare un stat candidat la aderarea la UE. Și-a depus candidatura în 1987 la Comunitatea Economică Europeană (CEE), iar în 1999 la Uniunea Europeană, însă negocierile de aderare la UE - începute în 2005 - au fost torpilate de o serie de probleme spinoase şi de o lipsă de entuziasm a unor state membre-cheie din Uniune.

Duminică, într-o convorbire la telefon cu preşedintele american Joe Biden, cu care urmează să se întâlnească tête-à-tête la Vilnius, Recep Tayyip Erdogan a reiterat că unda verde turcă a aderării Suediei la NATO depinde de „realizarea punctelor înscrise în Acordul tripartit”, semnat la summitul NATO la Madrid anul trecut, de către Turcia, Suedia şi Finlanda.

Recep Tayyip Erdogan a reproșat până acum Suediei o presupusă indulgenţă faţă de activişti kurzi refugiaţi pe teritoriul suedez.

Turcia şi Ungaria au fost ultimele ţări care s-au opus aderării Suediei la NATO, în pofida unor măsuri adoptate de către această ţară scandinavă, inclusiv o reformare a Constituţiei suedeze şi adoptarea unei legi antiteroriste.