Povestea impresionantă a câștigătoarei Premiului Nobel pentru Pace. Nu și-a mai văzut copiii de șapte ani

„Acţiunea Comitetului Nobel pentru Pace este o mişcare politică, în conformitate cu politicile intervenţioniste şi anti-iraniene ale unor guverne europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Nasser Kanaani, scrie Reuters, citată de News.ro.

„Comitetul Nobel pentru Pace a acordat un premiu unei persoane condamnate pentru încălcări repetate ale legii şi acte criminale, iar noi condamnăm acest lucru ca fiind părtinitor şi motivat politic”, a spus el într-o declaraţie transmisă de mass-media de stat.

Narges Mohammadi, militantă iraniană pentru drepturile omului, care este în închisoare şi care a primit vineri Premiul Nobel pentru Pace, şi-a sacrificat libertatea în cea mai mare parte a vieţii sale de adult şi trebuie să petreacă încă mulţi alţi ani în spatele gratiilor, dar cu toate acestea promite să continue să sfideze regimul clerical de la Teheran.

Mohammadi a devenit a doua femeie iraniană care primeşte premiul Nobel pentru Pace, urmând calea mentorului său, avocata Shirin Ebadi, care l-a primit în 2003 pentru activismul său în favoarea drepturilor omului.

Citește și

Laureaţii ucrainean, rus şi belarus la Premiul Nobel pentru Pace denunţă la unison războiul „criminal” al lui Putin

„În ciuda lanţurilor în care a fost pusă, Narges încă răcneşte ca o leoaică. Acesta este motivul pentru care regimul vrea să o zdrobească”, a scris Ebadi despre Mohammadi într-o prefaţă la cartea sa din 2020 „Tortura albă”, o colecţie de interviuri cu femei deţinute.

Cea mai recentă sentinţă a lui Mohammadi, pronunţată de autorităţile iraniene în 2022, înseamnă că ea este condamnată la un total de aproape 12 ani de închisoare, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor. Femeia în vârstă de 51 de ani a intrat şi a ieşit din închisoare în mare parte din viaţa sa de adult.

Născută în oraşul Zanjan, în nordul Iranului, în 1972, într-o familie din minoritatea etnică azeră din Iran, Mohammadi şi-a început activismul în timp ce era studentă la Fizică la o universitate din apropiere, în Qazvin.

Potrivit cărţii sale, a fost arestată de cel puţin două ori în timpul studiilor. Şi-a continuat activismul şi a continuat să fie băgată după gratii pentru aceasta.

„La 16 noiembrie 2021, am fost arestată pentru a douăsprezecea oară şi condamnată la izolare pentru a patra oară în viaţa mea”, a scris ea.

În prezent, ea este încarcerată în faimoasa închisoare Evin din Teheran, care a găzduit mii de opozanţi politici ai guvernului teocratic iranian de la revoluţia iraniană din 1979, care l-a răsturnat de la putere pe şah şi a instaurat regimul clerical. Evin a fost, totodată, un loc de detenţie şi de tortură a opozanţilor şahului.

Soţul ei, Taghi Rahmani, care a fost, de asemenea, încarcerat în trecut pentru activism, şi copiii lor gemeni de 16 ani, Ali şi Kiana, trăiesc în exil în Franţa.

Rahmani a declarat, vineri, că nu şi-a mai văzut soţia de 15 ani, iar copiii lor nu şi-au văzut mama de şapte ani.

Narges Mohammadi a povestit că a urmărit din închisoare tulburările naţionale de anul trecut, după ce Mahsa Amini, o femeie de 22 de ani, a murit în custodia poliţiei morală. Amini fusese reţinută pentru că nu purta în mod corespunzător acoperământul pentru cap, hijabul, o infracţiune prevăzută de codul vestimentar pentru femei al Republicii Islamice.

Într-un articol de opinie pentru The New York Times publicat luna trecută la comemorarea morţii lui Amini, Mohammadi a declarat că ea şi alte deţinute de la Evin au scandat „Moarte Republicii Islamice” în timpul demonstraţiilor.

Premiul Nobel a fost acordat lui Mohammadi la doar câteva zile după ce o fată de 16 ani, Armita Geravand, a intrat în comă după un incident la metrou. Grupurile pentru drepturile omului susţin că fata şi-a pierdut cunoştinţa ca urmare a unei confruntări cu agenţii poliţiei moravurilor în metroul din Teheran din cauza faptului că nu purta hijab. Teheranul neagă că aceasta ar fi fost cauza şi spune că fata a suferit o cădere de tensiune şi s-a lovit la cap.

Comitetul care acordă premiul Nobel pentru Pace a declarat că îi onorează pe participanţii la demonstraţiile de anul trecut şi a cerut eliberarea lui Mohammadi. Ea a fost acuzată, printre altele, de răspândirea de "propagandă împotriva sistemului", activitate împotriva securităţii naţionale şi nesupunere civilă, potrivit Organizaţiei Mondiale împotriva Torturii, o coaliţie de ONG-uri pentru drepturile omului.

Mohammadi suferă de probleme neurologice şi pulmonare şi a povestit în cartea sa că a fost bătută şi maltratată în timpul detenţiei. A făcut greve ale foamei şi sit-in-uri în timpul perioadei în care a stat în închisoare.

În cartea sa ea spune că, având în vedere sentinţele actuale şi cele anterioare, riscă până la 30 de ani de închisoare.

Mohammadi este cea de-a 19-a femeie care câştigă premiul Nobel pentru Pace, instituit în urmă cu 122 de ani.

După câştigarea premiului, ea a declarat că nu va înceta niciodată să lupte pentru democraţie şi egalitate, chiar dacă acest lucru ar însemna să rămână în închisoare. „Voi continua să lupt împotriva discriminării necruţătoare, a tiraniei şi a opresiunii bazate pe gen din partea guvernului religios opresiv, până la eliberarea femeilor”, a spus ea într-o declaraţie citată de The New York Times.