Laureaţii ucrainean, rus şi belarus la Premiul Nobel pentru Pace denunţă la unison războiul „criminal” al lui Putin

Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare, scrie Agerpres.

"Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea.

Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele.

Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere.

Citește și

Putin avertizează că orice țară care amenință Rusia va fi „ștearsă de pe suprafața Pământului”

Moartea suspectă a unui turist portughez în Bucegi: anchetă redeschisă după 18 luni. Alpinistul a decedat într-o excursie organizată pe vreme foarte proastă

„Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să le redăm numele”

În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea.

Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război".

Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi".

Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia.

Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia.

În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace.

"Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski.

Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021.

În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel.

Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor".

În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale.

"Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el.

La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi.

Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de 10 milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Articol recomandat de sport.ro

Presa internațională a căzut în capcana FCSB! Spaniolii, singurii care n-au luat plasă: „Nu au marcă, nume și palmares!”