Parlamentul Finlandei a aprobat legislația care validează aderarea țării la NATO. Viitorul ei depinde de Turcia și de Ungaria

Adoptarea tratatelor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și a aderării Finlandei a fost aprobată cu 184 de voturi pentru, șapte împotrivă și o abținere din cei 200 de membri ai parlamentului.

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu un an, Finlanda a solicitat în luna mai a anului trecut să adere la NATO, bazându-se până acum doar pe propriile forțe armate pentru a apăra granița de 1.300 de kilometri pe care o împarte cu Rusia.

Noile țări care intră în NATO trebuie să fie aprobate de toți membrii existenți ai alianței militare occidentale, iar sprijinul pentru cererea Finlandei rămâne în așteptare din partea Turciei și Ungariei, notează U.S. News and World Report.

Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că țara sa este pregătită să accepte Finlanda în NATO, dar acuză Suedia că ascunde persoane pe care le consideră membri ai unor grupări teroriste.

Citește și

Jens Stoltenberg se așteaptă ca Suedia și Finlanda să adere la NATO în 2023, dar recunoaște că nu poate garanta acest lucru

De asemenea, Suedia așteaptă încă aprobarea din partea Ungariei, al cărei parlament a început, miercuri, să dezbată procesul de ratificare și ar putea organiza un vot în această lună.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că dorește ca ambele țări nordice să devină membre la timp pentru un summit programat pentru luna iulie.

În urmă cu o lună, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat de înţeles că ţara sa ar putea aproba candidatura Finlandei la NATO, dar fără a face la fel şi în privinţa Suediei.

"Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda", a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

Turcia blochează din mai 2022 aderarea Suediei şi pe cea a Finlandei la NATO, reproşându-le celor două ţări că adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care Ankara îi consideră terorişti, îndeosebi pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi pe aliaţii acestora din nordul Siriei şi din Irak, aminteşte AFP, citată de Agerpres.